Creștinii ortodocși au intrat în ultima zi de vineri dinaintea Paștelui și din Postul Mare, cunoscută și ca Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă. Conform credinței creștine, în această zi a avut loc răstignirea lui Iisus Hristos și moartea lui pentru salvarea oamenilor de păcate.

Vinerea Mare face parte din cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite „Triduum Sacrum”, din care face parte Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare. În această zi, creștinii țin post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă. Este o zi de doliu pentru creştinătate marcată de post sever şi rugăciune, iar bisericile nu oficiază Sfânta Liturghie.

Potrivit tainelor bisericeşti, vineri seara se săvârșește Denia Prohodului Domnului, care este ultima treaptă a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Apoi se înconjoară de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf, semn al celor trei zile petrecute de Iisus Hristos în mormânt. După slujbă, Sfântul Epitaf este așezat pe masa din altar, unde rămâne până la Înălțare.

În Vinerea Mare, oamenii merg la biserică pentru a se închina şi pentru a trece pe sub masă. Se spune că cine face acest lucru o să fie ferit de rele tot anul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În popor se crede că dacă ploua în Vinerea Mare anul va fi mănos, iar daca nu, anul nu va fi roditor. Potrivit tradiții populare, postul negru ținut în Vinerea Mare este bun pentru vindecarea bolilor.

În ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, nu se ară, nu se seamănă şi nu se sădesc pomi, pentru că nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, sa coasă sau să spele rufe și nici să gătească bucate pentru Paște.

În Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oțetul, deoarece pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.

#Paști #sarbatoare #tradiții

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.