Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Comisia pre-vetting, după ce s-a aflat despre valul de demisii la Curtea de Apel: 20 de judecători au declarat averea

03 Mai 2024, 15:17
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
03 Mai 2024, 15:17 // Actualitate //  Victoria Laur

După ce s-a aflat că 20 de judecători demisionează de la Curtea de Apel Chișinău demisionează, Comisia pre-vetting anunță toți magistrații din cadrul instanței fost anunțați despre faptul că a fost inițiată evaluarea lor și că au depus declarațiile de avere și interese personale.

Comisia menționează că 20 dintre cei 40 de judecători ai Curții au depus declarațiile de avere și interese personale, după notificările remise pe 11 aprilie. Aceștia au avut la dispoziție 20 de zile pentru a depune formularele corespunzătoare.

„După procesarea corespondenței cu subiecții, Comisia anunță că intră în următoarea etapă a evaluării, cea a colectării de date, cu 20 din cei 40 de judecători CAC notificați.

În perioada care urmează, Comisia va colecta informații relevante pentru evaluare, având acces imediat la sistemele informaționale care conțin datele necesare pentru realizarea procesului de verificare și va solicita informații de la entități publice și private. De asemenea, Comisia poate primi și analiza informații transmise anonim care vizează subiecții sau alte persoane implicate în evaluare, cu condiția ca acestea să fie specifice, relevante și suficient de întemeiate pentru a fi verificate. În cadrul sesiunilor de întrebări și răspunsuri, subiecții evaluării sunt încurajați să ofere argumente pertinente pentru clarificarea aspectelor de integritate analizate”, transmite Comisia pre-vetting.

La ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să fie votată demisia a cel puțin 17 judecători de la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre Sergiu Arnăut, Eugeniu Clim, Ina Dutca, Silvia Gîrbu, Ghenadie Lîsîi, Viorica Mihaila, Igor Mînăscurtă, Veronica Negru, Anatol Pahopol, Ecaterina Palanciuc, Ion Secrieru, Stelian Teleucă, Ion Țurcan, Boris Talpă, Steliana Iorgov, Liubovi Brînza și Sergiu Daguța.

După informațiile publicate de CSM, Ziarul de Gardă scria că și vicepreședinta Curții, Nelea Budăi, dar și judecătorii Vitalie Cotorobai și Nina Cernat, intenționează să plece din funcție.

În spațiul public se vehiculează că judecătorii vizați ar fi depuse cererile de demisie, de frica faptului că nu ar promova evaluarea Comisiei pre-vetting.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul ședinței de pe 7 mai, CSM planifică și anunțarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea de
Apel Chișinău.

Conform bazei de date a judecătorilor din Republica Moldova, actualmente la Curtea de Apel Chișinău sunt 39 de judecători. Instituția este condusă de președintele interimar Ghenadie Mîra.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.