Redresarea economică a Republicii Moldova este mai lentă decât s-a anticipat, în contextul provocărilor persistente și repercusiunilor războiului Rusiei din Ucraina. Este una din concluziile experților Fondului Monetar Internațional (FMI) care au vizitat Republica Moldova în perioada 22 aprilie – 3 mai, în contextul celei de-a cincea evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă și primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate, transmite IPN.

Clara Mira, șefa misiunii Fondului Monetar, a declarat că PIB-ul în termeni reali a crescut în 2023 cu 0,7 la sută, sub nivelul de 2 la sută prognozat de FMI la momentul ultimei evaluări de program. Principala cauză a fost redresarea mai slabă a cererii interne, în special având în vedere consumul sectorului privat și investițiile.

Estimările sunt că economia va continua să se redreseze în 2024, cu o creștere economică la nivelul de 2,6 la sută, ceea ce este iarăși un nivel mai jos decât cel prognozat anterior. Printre riscuri se numără posibilitatea unor noi șocuri energetice sau unui nou val de refugiați. Printre factorii favorabili se numără creșterea economică mai rapidă decât s-a anticipat în statele care sunt parteneri comerciali ai Republicii Moldova, avansarea mai rapidă în direcția aderării la UE și accelerarea reformelor structurale.

Potrivit Clarei Mira, bugetul pentru anul 2024 va contribui la consolidarea mecanismelor de protecție socială, sprijinirea în continuare a securității energetice, precum și a investițiilor și reformelor care stimulează creșterea economică. În condițiile în care inflația se încadrează din luna noiembrie a anului trecut în intervalul de variație țintit de BNM, politica monetară promovată este una adecvată. Flexibilitatea cursului de schimb și menținerea unor rezerve valutare suficiente vor juca un rol esențial pentru a ține piept șocurilor. Politica monetară trebuie să aibă în continuare ca scop menținerea stabilității prețurilor.

Potrivit FMI, implementarea programului a fost bună și, în mare parte, în parametrii stabiliți, deși implementarea unor reforme structurale decurge cu întârziere. Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță cantitative stabilite pentru 31 decembrie 2023. Au fost îndeplinite criteriile de performanță structurală stabilite pentru 31 decembrie 2023, care au vizat consolidarea administrării fiscale și finalizarea triajului întreprinderilor de stat. A fost adoptată Legea privind acțiunile climatice. Totodată, se atestă întârzieri în implementarea reformelor convenite în vederea consolidării autonomiei instituționale și a guvernanței BNM (termenul fiind stabilit pentru 31 decembrie 2023) și instituirii unei infrastructuri judiciare anticorupție, inclusiv un proces credibil de selectare a judecătorilor (termenul fiind stabilit pentru 31 martie 2024), deși se depun eforturi în acest sens.

Misiunea FMI va continua discuțiile în contextul celei de-a cincea evaluări ECF/EFF și a primei evaluări RSF, cu scopul de a ajunge în viitorul apropiat la un acord la nivel de experți. De asemenea, misiunea și-a reafirmat angajamentul de a sprijini Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #FMI #misiunea FMI #Republica Moldova

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.