Polițiștii vor monitoriza mâine dacă cetățenii, care poartă panglica Sfântului Gheorghe promovează sau nu agresiunea militară. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, la emisiunea Rezoomat de la Rlive TV. Totodată, ministrul a precizat că îndemnul autorităților este ca cetățenii, care vor participa la manifestațiile de 9 mai să promoveze simbolurile naționale.

„Îndemnul meu către cetățeni este să promovăm simbolurile noastre naționale, să promovăm tricolorul, să purtăm panglica tricolor în astfel de evenimente. Fiecare va purta răspundere personală pentru purtarea acestei panglici bicolore. Poliția și Inspectoratul General al Carabinierilor vor monitoriza întrebuințare a acestei panglici și dacă vor constata contravenții atunci vor fi documentate în modul stabilit de legislația în vigoare”, a declarat Adrian Efros.

În același timp, ministrul de Interne a precizat cum folosirea panglicii bicolore ar putea însemna promovarea agresiunii militare.

„ Vă dau un exemplu. Panglica poate fi atașată lângă un mesaj care promovează agresiunea militară sau războiul din Ucraina. Poate să fie atașată la niște mesaje care provoacă la ură, la diferite mesaje denigratoare. Sunt niște proceduri standarde de care polițiștii se vor conduce și vor califica acțiunile individual”, a declarat ministrul Afacerilor Interne.

Amintim că, în 2022 Parlamentul a interzis panglica bicoloră, calificând-o drept semn al agresiunii ruse din Ucraina. Ulterior, Curtea Constituțională a anulat prevederile, invocând faptul că trebuie să se constate că persoanele care utilizează panglica bicoloră glorifică atacul asupra țării vecine.

VIDEO Originea provocatoarei panglici bicolore. Ce spun istoricii

#Adrian Efros #MAI #panglică bicoloră #panglica Sf.Gheorghe #politia

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.