Fostul șef SIS, Alexandru Balan, consideră că Moldova are șansa istorică să își recupereze raioanele ocupate de separatiștii transnistreni. „Toate marile puteri, SUA, Marea Britanie, Franța, ne-ar sprijini”, a declarat fostul oficial, într-un interviu acordat presei ucrainene.

Potrivit lui, numirea lui Alexei Danilov, care a condus Consiliul Național de Securitate al Ucrainei, în funcția de ambasador în Moldova este sugestivă. Acest fapt ar demonstra o schimbare de atitudine a Kievului în raport cu potențialele riscuri care se pot amplifica, dacă Rusia își consolidează pozițiile în Moldova, notează IPN.

În opinia lui Balan, tensiunile cresc, în special în contextul activării așa-numitei „opoziții”. Totodată, ex-șeful SIS menționează că actualmente Găgăuzia are un rol important în jocul Kremlinului.

„Pe vremea șefiei mele la Serviciul de Securitate și Informații, am angajat activ resursele instituției pentru a contracara tot felul de activități care provin din Transnistria și Găgăuzia. Dar activitățile SIS în această direcție au fost stopate la numirea următorului guvern”, își amintește Balan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același, ex-directorul Securității de la Chișinău declară, în contextul numirii fostului său coleg, Alexandr Esaulenco, ambasador al Moldovei la Baku în perioada când Azerbaidjanul a restabilit integritatea teritorială și controlul asupra Karabahului, că acesta „ar trebui să ia o hartă a Azerbaidjanului și să alerge urgent la doamna Sandu cu propuneri”.

Conform lui Balan, experiența Karabahului nu neapărat ar putea fi aplicată la soluționarea problemei transnistrene, însă experiența acestul stat trebuie analizată, ex-oficialul fiind de părere că odată cu promovarea aderării Moldovei la UE trebuie promovată și integrarea în NATO.

#Balan #Moldova #securitate #SIS #Transnistria

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.