„Războiul se poate încheia foarte curând cu costuri reduse”

„Statele Unite dețin cel mai probabil mai puțin de 10 miliarde de dolari din acești bani confiscați. În total, vorbim de 260 până la 330 de miliarde de euro, din care o parte sunt ai Federației Rusiei și o parte sunt bunuri confiscate ale indivizilor și entităților implicate in război de partea rușilor”, explică experta.

Joja crede că, în momentul în care banii aceștia vor ajunge la ucraineni, soarta războiului va fi schimbată.

„Dacă s-ar crea suficientă voință politică pentru ca acești bani să fie confiscați de la ruși și să fie dați ucrainenilor, în acel moment s-a terminat războiul, pentru că rușii vor ști că ucrainenii au suficient pentru a se lupta. Mai mult, ucrainenii s-ar lupta pe banii rușilor. Astfel, războiul de poate încheia foarte curând cu costuri reduse.

Îmi imaginez că Putin le-a spus oligarhilor care au aceste active înghețate să aștepte doi-trei ani că rezolvă cu războiul și recuperează banii. Acum, banii sunt înghețați și trebuie confiscați”, subliniază experta Iulia Joja.

Reacția Rusiei

În urma sancţiunilor impuse după lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei, statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte, aproximativ 192 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active.

Rusia a calificat luna trecută drept „furt şi banditism” propunerea avansată de Comisia Europeană, afirmând despre aceasta că va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii.

Există politicieni europeni care cer, de asemenea, confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate în Occident şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia.

Companiile Turbo Energy Power și MASS denunță licitația pentru construcția stației de epurare de la Soroca. Consorțiul solicită o verificare tehnică independentă, înainte ca procedura să meargă mai departe. Miza este una de ordinul milioanelor. Reprezentanții celor două companii susțin că oferta declarată câștigătoare este cu peste 700 de mii de euro mai scumpă, ceea ce înseamnă aproximativ 14 milioane de lei. Potrivit consorțiului, avantajul tehnic care ar fi decis licitația se bazează pe indicatori privind consumul de energie pe care aceștia îi consideră imposibil de atins în condiții reale de funcționare.

Într-o conferință de presă la IPN, managerul de proiect al Turbo Energy Power, Grigore Tentiuc, a declarat că demersurile nu urmăresc blocarea proiectului, ci verificarea modului în care a fost evaluată oferta câștigătoare. Potrivit lui, municipiul Soroca are nevoie de o stație modernă de epurare, însă proiectul trebuie realizat în baza unor parametri tehnici care pot fi confirmați în condiții reale de exploatare.

Acesta a explicat că ofertantul desemnat câștigător a obținut 98,99 puncte din 100 la componenta tehnică, în timp ce asocierea reprezentată de Turbo Energy Power a acumulat 33,15 puncte. Potrivit acestuia, diferența a fost determinată în mare parte de consumurile de energie declarate de ofertanți, un consum mai redus aducând un punctaj tehnic mai mare.

Reprezentantul companiei a adus drept exemplu consumul declarat pentru pomparea apelor uzate la o înălțime de aproximativ 45 de metri. Potrivit calculelor prezentate de consorțiu, oferta câștigătoare ar prevedea un consum de aproximativ 0,081-0,085 kWh pentru un metru cub de apă, în timp ce energia minimă teoretică necesară ar fi de aproximativ 0,12 kWh, chiar înainte de luarea în calcul a pierderilor și a randamentului instalațiilor. Consorțiul clasat pe locul doi a declarat, în schimb, un consum de aproximativ 0,3 kWh pentru un metru cub, transmite IPN.

Tentiuc susține că acceptarea unor asemenea parametri ar fi permis acordarea punctajului tehnic care a compensat diferența de preț dintre cele două oferte. Potrivit lui, dacă valorile invocate nu pot fi confirmate tehnic, statul riscă să achite cu peste 700 de mii de euro mai mult pentru proiect.

Reprezentantul consorțiului a precizat că au fost expediate demersuri către mai multe instituții, inclusiv către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, însă răspunsurile primite sunt considerate insuficiente. Totodată, managerul de proiect a declarat că situația a fost sesizată Centrului Național Anticorupție, iar reprezentanți ai consorțiului au fost audiați în calitate de martori. Potrivit acestuia, compania a fost informată că sesizarea sa privind presupuse fapte de corupție, abuz de serviciu și favorizare a fost transmisă organului de urmărire penală. Consorțiul solicită verificarea modului în care au fost acceptate valorile energetice și dacă acestea au fost supuse unei evaluări tehnice.

Avocata consorțiului, Cristina Smolevschi, a explicat că licitația, parte a unui proiect finanțat de Banca Mondială, nu este guvernată de mecanismul obișnuit al achizițiilor publice naționale. Potrivit acesteia, rezultatul nu poate fi contestat la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, astfel încât participanții nu dispun de traseul obișnuit de contestare și control judecătoresc aplicabil achizițiilor publice din Republica Moldova.

Smolevschi a declarat că, în aceste condiții, consorțiul a sesizat Președinția, Consiliul Național de Securitate, comisii parlamentare, Guvernul și Curtea de Conturi. Potrivit avocatei, demersurile au ajuns în cele din urmă la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care a comunicat că procedura s-a desfășurat legal și transparent. Reprezentanta consorțiului susține însă că autorităților nu li s-a cerut desemnarea unui alt câștigător, ci verificarea procedurii și a parametrilor care au stat la baza evaluării.

În consecință, consorțiul solicită suspendarea semnării contractului până la verificarea independentă a consumurilor energetice declarate de ofertantul câștigător și a modului în care acestea au fost evaluate. De asemenea, cere continuarea investigațiilor CNA, audierea persoanelor implicate în procesul de evaluare și informarea Băncii Mondiale despre situația semnalată. Reprezentanții consorțiului propun ca verificarea tehnică să fie realizată de experți independenți, inclusiv specialiști ai Universității Tehnice a Moldovei, companii specializate sau experți internaționali.