Cobza ar putea fi inclusă în Patrimoniul imaterial UNESCO. Dosarul va fi depus de comun de Republica Moldova și România, conform cercetătoarei Ioana Baskerville.

Savanta a declarat în cadrul dezbaterii publice „Dosarul UNESCO „Cobza”. Cooperarea moldo-română pe domeniul promovării patrimoniului cultural imaterial”, organizată de Agenția de presă IPN, că sarcina specialiștilor de pe ambele malurile ale Prutului este să continue documentarea, să descopere și să promoveze particularitățile acestui instrument.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă cobză, în Patrimoniul UNESCO ar urma să fie incluse și elemente de meșteșugărit ale acestui instrument.

„O măsură importantă este să continuăm documentarea, care trebuie făcută de specialiști, ei sunt implicați în acest dosar. Ei trebuie să ajungă la rădăcina tradițională rurală. Putem găsi înregistrări în arhivele locale, județene, care păstrează înregistrarea vechilor cobzari. De asemenea, noi ca cercetători, ca specialiști în domeniul culturii tradiționale, trebuie să facem accesibile aceste materiale. Sunt tineri cobzari care nu au avut norocul, șansă, să primească acest repertoriu valoros din comunitate, pe care trebuie să-i ajutăm, să le oferim acest remarcabil repertoriu din înregistrările pe care le putem publica și le putem oferi publicului interesat.

Un alt lucru important este să continuăm colaborarea dintre cele două părți ale Prutului. Acest patrimoniu este unul comun. Nu l-am făcut noi, specialiștii, să fie comun, noi îl descoperim și-l valorizăm și vom continua aceste activități comune. Trebuie să ne bucurăm de asemănările dintre cobzăritul de o parte și de alta a Prutului, dar să descoperim și micile diferențe”, a spus cercetătoarea științifică, Ioana Baskerville, citată de IPN.

Potrivit cercetătoarei din România, inițiativa înscrierii cobzei în lista Patrimoniului UNESCO trebuie să vină de la instrumentiștii care folosesc instrumentul, dar și de la cei care își doresc conservarea și promovarea îndeletnicirii. În opinia sa, aceste persoane trebuie promovare la nivel interguvernamental.

#cobză #Moldova #patrimoniu #Romania #UNESCO

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.