Două persoane din Chișinău au fost reținute miercuri, 15 mai, de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurori, fiind suspectate de trafic de influență. Acestea ar fi susținut că dețin influență asupra unor factori de decizie din mai multe autorități publice și ar fi pretins, acceptat și primit, în mai multe etape, 8000 de euro pentru organizarea și asigurarea tergiversării examinării unei cauze penale transmise în instanța de fond.

„În dimineața zilei de 15.05.2024, ofițerii CNA au efectuat mai multe percheziții la domiciliile a doi bănuiți în comiterea infracțiunii de trafic de influență, în urma cărora au fost ridicate obiecte și documente relevante pentru cauza penală. Ambele persoane au fost reținute pentru 72 ore, urmând să fie plasate în izolatorul CNA”, se arată în comunicatul emis.

Potrivit CNA, este vorba despre un dosar pornit pentru conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, iar bănuiții ar fi promis că pot determina persoane publice să amâne examinarea cauzei până la survenirea termenului de prescripție.

„Deși, în vara anului 2023, conducătorul auto a fost declarat vinovat de comiterea infracțiunii și privat de dreptul de a conduce mijloace de transport, bănuiții au pretins, acceptat și primit 6000 de euro, iar ulterior alte 2000 de euro, în scopul influențării funcționarilor publici în vederea redobândirii dreptului de a conduce mijloace de transport, într-un termen restrâns. În toamna anului 2023 însă instanța ierarhic superioară a menținut pedeapsa stabilită de instanța de fond.

Cercetările pe caz se desfășoară sub conducerea procesuală a Procuraturii municipiului Chișinău”, se arată în comunicatul CNA.

Notă: Orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #CNA #retinere #trafic de influență

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.