Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Un bărbat a folosit vocea tatălui său decedat pentru a realiza un chatbot. Cum funcționează tehnologia

17 Mai 2024, 08:58
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
17 Mai 2024, 08:58 // În Lume //  Redacția Realitatea

Folosirea inteligenței artificiale pentru a aduce pe cineva înapoi la viață a fost un subiect care a apărut des în poveștile științifico-fantastice, dar progresul tehnologiei AI a făcut ca ceea ce odată era doar o fantezie să devină realitate, relatează BBC.

James Vlahos a primit vești groaznice în anul 2016 tatăl fusese diagnosticat cu cancer în stadiu terminal.

„Am făcut un proiect de istorie orală cu el, în care am petrecut ore și ore și ore doar înregistrându-i povestea de viață.”

Momentul a coincis cu o perioadă în care James începuse să folosească inteligența artificială în scop profesional, de unde s-a născut și proiectul său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tatăl lui, John, a murit în 2017, dar nu înainte ca James să transforme înregistrările într-un chatbot care poate să răspundă la întrebările legate de viața tatălui său – folosind vocea tatălui său.

James a transformat chatbot-ul său într-o aplicație și o afacere numită HereafterAI, care le permite utilizatorilor să facă ceea ce a făcut el cu persoanele dragi din viața lor. Cu toate că chatbot-ul nu a eliminat durerea pe care James a resimțit-o după moartea tatălui său, îi oferă totuși ceva ce nu ar fi putut avea fără această tehnologie. În loc ca amintirile cu tatăl lui să se piardă încetul cu încetul odată cu trecerea timpului, acum „am acest compendiu minunat pe care mă pot baza”.

Clone digitale care arată în proporție de 96,5% ca persoana decedată

În timp ce utilizatorii HereafterAI pot încărca fotografii cu persoanele dragi pentru a le face să apară pe ecranul telefonului sau calculatorului când folosesc aplicația, o altă firmă care transformă oamenii în chatboți merge încă și mai departe. DeepBrain AI, din Coreea de Sud, creează un avatar video al unei persoane după ore de înregistrări video și audio pentru reproducerea cât mai precisă a feței, vocii și comportamentului persoanei.

Înfățișarea persoanei este clonată în proporție de 96,5% pentru ca avatarul să semene cât mai mult cu persoana originală, potrivit lui Michael Jung, director financiar al DeepBrain.

„Așa că familia nu se simte inconfortabil vorbind cu ruda decedată, chiar dacă este un avatar AI.” Compania crede că aceste tehnologii pot fi o parte importantă a dezvoltării unei culturi în care oamenii se pregătesc din timp pentru moarte, lăsând în urmă amintiri și povești din trecut sub forma unei „moșteniri vii”.

Procesul nu este unul ieftin, iar utilizatorii nu își pot crea singuri avatarul. Ei trebuie să plătească până la 50.000 de dolari pentru realizarea filmărilor și a avatarului. În ciuda costului ridicat, unii investitori sunt convinși că va exista o cerere mare pentru aceste servicii. DeepBrain a strâns 44 de milioane de dolari la ultima rundă de finanțare. Psihologii avertizează însă că tehnologia trebuie folosită cu foarte mare grijă, mai ales atâta timp cât emoțiile pierderii persoanei dragi sunt încă intense.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.