Un agricultor din Saharna se plânge că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) nu îi dă în chirie un bazin de acumulare vechi, pe care vrea să îl renoveze și să îl utilizeze pentru irigare. Conform lui, ultimul cuvânt pentru luarea deciziei ar aparține șefului de la Agricultură, Vladimir Bolea.

Fermierul Victor Cibotari susține că își dorea să facă toate lucrările necesare. În discuțiii cu redacția Realitatea, el a povestit că în perioada 2021-2022 a vizitat mai multe instituții ale statului, inclusiv agenția „Apele Moldovei”, Agenția Proprietății Publice și a vorbit personalul cu ministrul Agriculturii, însă a fost refuzat într-o manieră ofensatoare de către funcționar.

„Bolea, Ministrul Agriculturii, mi-a refuzat categoric. La ziua de azi, chiar și betonul de la fundament este scos, distrus. Noi spunem că vrem să facem agricultură, să restabilim sisteme de irigare. Aici ca să restabilești trebuie milioane de euro. Noi am cerut să ne dea în arendă, să plătim ca să restabilim aici. Iată rezultatul activității Ministerului Agriculturii”, susține Cibotari.

Mai mult, fermierul ne-a relatat că în anii precedeți mai multe țevi vechi ar fi fost furate, iar la fața locului a intervenit Poliția și a pornit investigații. Dosarul ar fi ajuns pe masa procurorilor, dar ar fi fost clasat, deoarece părțile, Agenția Proprietății Publice și persoanele care ar fi comis infracțiunea, s-ar fi împăcat.

Recent, vizitând locația, fermierul susține că a observat noi intervenții neautorizate. Actualmente, potrivit lui, pentru lucrările de reabilitare a bazinului sunt necesare milioane de euro.

Reacția Ministerului Agriculturii

Într-un răspuns transmis redacției Realitatea, Ministerul Agriculturii precizează că politicile statului sunt de a sprijini fermierii asociați din zona de deservire a Sistemelor Centralizate de Irigare (SCI). Există bază legală pentru a transmite în folosinţă gratuită asociaţiilor utilizatorilor de apă a infrastructurii de irigare proprietate publică, inclusiv modul de gestionare a infrastructurii de irigaţii prin constituirea asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii.

„Transmiterea în folosinţă gratuită (prin încheierea unui contract de comodat) a sistemelor de irigare, precum şi relaţiile ce apar între asociaţiile menţionate, se efectuează de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare. (…) Referitor la solicitarea domnului Cibotari, comunicăm că bazinul de acumulare solicitat a fi transmis în folosință face parte din SCI „Saharna” și nu poate fi transmis separat unui agricultor, doar tuturor agricultorilor asociați în zona de deservire a SCI”, susține autoritatea.

Conform Ministerului, fermierului i s-a recomandat să inițieze crearea Asociației a utilizatorilor de apă pentru irigare, care ulterior poate solicita în mod legal preluarea întregului sistem centralizat de irigare, iar MAIA l-a ghidat să urmeze procedurile legale și i-a recomandat elaborarea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea SCI „Saharna” și prezentarea documentului la minister, pentru a identifica investiții.

MAIA mai afirmă că actualmente sunt inițiate mai multe proiecte de reabilitare a sistemelor de irigare în mai multe regiuni ale țării, iar Agenția Franceză de Dezvoltare finanțează cinci studii de fezabilitate.

#bazin #irigare #Ministerul Agriculturii #Saharna #Vladimir Bolea

Record gastronomic la Moldexpo. Cea mai mare plăcintă cu vișine din Republica Moldova a fost pregătită în cadrul Expoziției Naționale „Produs Autohton”. Desertul uriaș a fost realizat de opt brutării care s-au mobilizat pentru a transforma plăcinta într-un adevărat simbol al produsului moldovenesc.

Plăcinta are o lungime de 12 metri și o lățime de patru metri, ceea ce înseamnă o suprafață totală de 48 de metri pătrați.

Preparatul a fost realizat sub forma a opt litere imense, reunite într-un mesaj dedicat produselor fabricate în Republica Moldova. La realizarea recordului au muncit cot la cot opt brutării autohtone. Reprezentanții acestora spun că, dincolo de dimensiunea impresionantă a plăcintei, important este mesajul pe care vor să-l transmită: susținerea producătorilor locali și promovarea produselor „Made in Moldova”.

„Făină, apă, ulei și sare și multă dragoste, pasiune”, au spus femeile implicate în pregătirea plăcintelor, explicând că și buna dispoziție este un ingredient important. Potrivit lor, dacă aluatul este pregătit cu dragoste și bunăvoință, „iese și plăcinta” mai gustoasă.

Evenimentul a avut loc în cadrul celei de-a doua ediții a Expoziției Naționale „Produs Autohton”, desfășurată la Moldexpo. Expoziția reunește producători din peste 15 ramuri ale economiei.

Vizitatorii pot găsi aici produse alimentare, textile, mobilier, articole din piele, cosmetice, produse farmaceutice, obiecte de artizanat și multe alte bunuri fabricate în Republica Moldova.

#cea mai mare placinta #Moldexpo #record