Reprezentanții a 12 formațiuni politice proeuropene au semnat duminică, 26 mai 2024, Pactul pentru Europa. După tragerea la sorți, fiecare s-a apropiat de tribuna amplasată în Muzeul Național de Istorie, o locație simbolică, unde au susținut un discurs și au semnat pe documente. Deși înainte de eveniment se spunea că PLDM va face parte din lista de formațiuni-semnatare, nu a fost prezent vreun reprezentant.

Documentul a fost formulat de Blocul „Împreună” din care fac parte patru partide (Platforma DA; Liga Orașelor și Comunelor; Partidul Schimbării; Coaliția pentru Unitate și Bunăstare), fiind semnat în total de 12 formațiuni. Pe 24 mai, a fost făcută publică lista acestora și atunci, adică cu 2 zile înainte, era menționat PLDM.

1. Partidul Verde Ecologist din Moldova;

2. Partidul Acțiune și Solidaritate;

3. Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei;

4. Partidul Liberal Democrat din Moldova;

5. Partidul Social Democrat European;

6. Partidul Național Liberal;

7. Partidul Puterea Oamenilor;

8. Partidul Mișcarea Alternativă Națională;

9. Platforma DA;

10. Partidul Schimbării;

11. Liga Orașelor Și Comunelor;

12. Coaliția Pentru Unitate și Bunăstare;

13. Partidul Politic „Voința Poporului”.

Chiar dacă niciun reprezentant PLDM nu a fost prezent, în cadrul evenimentului s-a menționat că opțiunea de a semna Pactul pentru Europa rămâne deschisă pentru orice formațiune care se decide.

În multe dintre discursurile politicienilor a fost prezent firul roșu despre maturitatea politică de care au dat dovadă pentru viitorul cetățenilor moldoveni, în contextul în care mai multe formațiuni care se confruntă periodic s-au așezat la aceeași masă și au semnat pe același document.

La eveniment, au fost prezenți ambasadorii României și Ucrainei la Chișinău. Este vorba de Cristian-Leon Țurcanu și Marko Șevcenko. Și ei au susținut discursuri. Primul diplomat a reiterat că România va ajuta Republica Moldova în calea sa de a deveni membră a UE, iar al doilea diplomat a atenționat că drumul spre Est înseamnă război, pe când cel spre UE – pace.

La final, toți cei prezenți au făcut o fotografie comună pentru istoria Republicii Moldova.

Amintim că, în martie 2022, Republica Moldova a semnat cererea de aderare a țării la UE. În iunie 2022, Uniunea Europeană ne-a acordat statutul de țară-candidată, împreună cu țara vecină – Ucraina. Deja pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis începerea negocierilor de aderare la UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Odată cu apropierea sezonului rece, crește cererea pentru lemnul de foc, iar prețurile diferă în funcție de întreprinderea silvică și categoria lemnului. În unele cazuri, un metru ster de lemn moale costă peste 1.000 de lei, iar lemnul tare ajunge până la 1.630 de lei, potrivit datelor prezentate de autorități.

Prețurile sunt medii și au caracter orientativ, astfel că pot varia în funcție de sortimentul lemnului și de condițiile de comercializare. La ÎS Bălți, un metru ster de lemn moale costă 540 de lei, iar cel tare – 1.080 de lei, în timp ce la ÎS Călărași prețurile sunt de 580 și 980 de lei.

La ÎS Chișinău, lemnul moale se comercializează cu 594 de lei/m ster, iar cel tare – cu 1.080 de lei. La ÎS Comrat, prețurile sunt de 786 și 1.150 de lei, iar la ÎS Edineț – de 650 și 1.100 de lei pentru lemnul moale și, respectiv, tare.

La ÎS Glodeni, un metru ster costă 670 de lei pentru lemnul moale și 1.150 de lei pentru cel tare. La ÎS Hîncești-Silva, prețurile ajung la 1.111 și 1.342 de lei, iar la ÎS Iargara – la 704 și 1.265 de lei.

La ÎS Nisporeni-Silva, lemnul moale costă în medie 1.143 de lei/m ster, iar cel tare – 1.357 de lei. La ÎS Silva-Sud Cahul, prețurile sunt de 445 și 1.064 de lei, iar la ÎS Soroca – de 550 și 1.080 de lei.

La ÎS Telenești, lemnul moale se vinde cu 570 de lei/m ster, iar cel tare – cu 1.134 de lei. La ÎS Tighina, prețurile sunt de 977 și 1.630 de lei, în timp ce la ÎS Cimișlia acestea ajung la 756 și 1.296 de lei.

La ÎS Sil-Răzeni, un metru ster de lemn moale costă 475 de lei, iar cel tare – 950 de lei. La ÎS Strășeni, prețurile sunt de 690 și 1.020 de lei, iar la ÎS Orhei – de 600 și 1.000 de lei.

La ÎS „Silva-Centru” Ungheni, lemnul moale costă 800 de lei/m ster, iar cel tare – 1.350 de lei. La ÎS Șoldănești, prețurile sunt de 570 și 960 de lei.

Și în rezervațiile naturale prețurile diferă. La „Codrii”, un metru ster de lemn moale costă 630 de lei, iar cel tare – 1.030 de lei. La „Pădurea Domnească”, prețurile sunt de 600 și 980 de lei, iar la „Plaiul Fagului” – de 600 și 1.000 de lei. La „Prutul de Jos” este indicat un preț de 555 de lei/m ster pentru lemnul moale.

Autoritățile precizează că lemnul procurat fără acte nu oferă garanția unei proveniențe legale, iar cumpărarea din surse neautorizate favorizează circuitul ilegal al masei lemnoase.

Ministerul Mediului îndeamnă cetățenii să cumpere lemn doar din surse autorizate și să solicite documente fiscale. Înainte de achiziție, cumpărătorii sunt îndemnați să verifice proveniența lemnului și prețul oficial de vânzare, iar factura sau bonul fiscal să fie păstrate pentru a confirma cumpărarea.

De asemenea, în perioada următoare, verificările la nivel național vor fi intensificate. Acestea vor viza zonele de tăiere, transportul masei lemnoase, proveniența acesteia și documentele care însoțesc comercializarea, inclusiv în cazul lemnului livrat către gospodării.

Cetățenii care au suspiciuni privind tăierea, transportul sau comercializarea ilegală a lemnului sunt îndemnați să sesizeze Inspectoratul pentru Protecția Mediului sau Poliția.