Victor Parlicov consideră că aderarea Moldovei la UE este inevitabilă. Ministrul Enegiei a declarat într-un interviu acordat pentru NordNews că rezultatul referendumului desfășurat pe 20 octombrie va permite moldovenilor să răspundă „la acele insinuări că acesta este un proiect al unui singur partid sau al unei singure persoane din Republica Moldova”.

În opinia ministrului Parlicov, referendumul va valida intenția autorităților de a duce țara în UE. Oficialul a spus că mulți moloveni care dețin dubla cetățenii sunt deja europeni în acte.

„Este și un răspuns, dacă doriți, politic la faptul că în societatea noastră se promovează narative, parte a războiului informațional, că, în realitate, moldovenii și Republica Moldova nu vor în Uniunea Europeană, ceea ce este o afirmație falsă. Oriunde merg și vorbesc despre beneficiile Uniunii Europene, lumea le înțelege. Chiar și cei care nu erau adepți ai UE înțeleg că altă cale nu avem (…)

Cine are cetățenia României, cine cetățenia Bulgariei, ei deja au fost în Uniunea Europeană. Ei au văzut ce înseamnă UE. Ei au auzit de la conaționalii lor din România, din Bulgaria, din alte țări, care le pot povesti cum s-a schimbat viața lor după ce au devenit parte a UE”, a spus Parlicov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministrul este încrezător că moldovenii vor susține la referendum aderarea Moldovei la UE.

Scrutinul va avea loc pe 20 octombrie 2024, iar cetățenii vor trebui să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

#aderare #Moldova #Parlicov #referendum #UE

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.

#autoritati #FLYONE #Republica Moldova