În 2008, regretatul om de știință american în domeniul climatic, Wally Broecker, a avertizat asupra repercusiunilor globale ale pierderii ghețarilor de la Polul Nord.

Astăzi, predicțiile sale sunt mai actuale ca niciodată niciodată, pe măsură ce ghețarul din Groenlanda se topește la o rată alarmantă, amenințând cu o creștere rapidă a nivelului mării. În ultimii 15 ani, regiunea Cercului Arctic s-a încălzit de patru ori mai rapid decât media globală, acum fiind cu peste 3 grade Celsius peste nivelurile din anii ’80.

În 2023, am fost martori la o pierdere uluitoare a gheții marine antarctice. Pe parcursul ultimului an, temperaturile terestre și oceanice au crescut mult peste ceea ce era anticipat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Temperaturile medii globale au depășit pragul de 1,5 grade Celsius, indicând că tranziția climatică a fost declanșată. De la incendii de pădure record în întreaga lume, până la inundații catastrofale care amenință să scufunde marile orașe, evenimentele climatice extreme au devenit noua „normalitate”, cauzând pierderi masive de vieți și daune economice la nivel mondial.

Cu toate acestea, în ciuda dovezilor tot mai numeroase și a apelurilor urgente ale specialiștilor, acțiunile concrete întârzie.

Pe calea noastră actuală, civilizația așa cum o cunoaștem va dispărea, atrăgea atenția cercetătorul american.

„Dacă ne ținem de angajamentele actuale – zero net până în 2050 – poate că o formă de umanitate va supraviețui, gestionând provocările continue ale evenimentelor meteorologice extreme. Dar avem capacitatea de a schimba acest lucru, iar un viitor prosper este încă pe masă. Pentru a-l obține, trebuie să ne angajăm într-o călătorie radicală, care înseamnă: reducerea emisiilor; eliminarea excesului de gaze cu efect de seră din atmosferă, repararea ecosistemelor și întărirea rezilienței locale și globale împotriva impactului inevitabil al schimbărilor climatice”, au precizat specialiștii în climă pentru The Guardian.

Obiectivul „Net Zero” presupune ca emisiile să fie eliminate din atmosferă în același ritm cu cel în care sunt produse.

Aproape jumătate dintre experții intervievați de The Guardian au anticipat că o încălzire globală de cel puțin 3° grade reprezintă o perspectivă cataclismică.

Banchiza din Antarctica are dificultăţi în a-şi reveni după o topire istorică din februarie, în pofida sosirii iernii în emisfera sudică, un fenomen care riscă să accelereze încălzirea globală şi care ar putea periclita numeroase specii din Oceanul Antarctic, relatează sâmbătă AFP.

Aproximativ 2,5 milioane de kilometri pătraţi, de cinci ori mai mult decât Franţa continentală: acesta este deficitul de gheaţă de pe mare din Antarctica înregistrat de observatorul european Copernicus la sfârşitul lunii iunie, comparativ cu media din perioada 1991-2020, transmite Agerpres.

Cine a fost Wally Broecker

Wallace „Wally” Smith Broecker (29 noiembrie 1931 – 18 februarie 2019) a fost un geochimist american. A fost profesor Newberry în cadrul Departamentului de Științe ale Pământului și Mediului de la Universitatea Columbia, om de știință la Observatorul Pământului Lamont–Doherty din Columbia.

El a adus contribuții majore la știința ciclului carbonului și la utilizarea trasorilor chimici și datarea izotopilor în oceanografie. Broecker a fost cel care a popularizat termenul de „încălzire globală”.

În 2008, Broecker a primit Premiul Balzan pentru realizare remarcabilă în știință, pentru contribuțiile sale extraordinare la înțelegerea schimbărilor climatice prin descoperirile sale privind rolul oceanelor și interacțiunile acestora cu atmosfera, precum și rolul schimbărilor glaciare și înregistrările conținute în nucleele de gheață și sedimentele oceanice. Contribuțiile sale au fost semnificative în înțelegerea schimbărilor climatice atât treptate, cât și bruște.

#ghetari #schimbari climatice #temperaturi

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.