Campaniile de dezinformare vor putea fi considerate drept trădare de patrie, dacă procurorii vor demonstra legătura cu un stat străin. Declarația a fost făcută de deputatul PAS, Adrian Cheptonar, la emisiunea Rezoomat de la Rlive TV.

„Dacă procurorii vor putea demonstra că dezinformarea vine sub îndrumarea unui stat străin și are ca scop cauzarea de prejudicii securității statului, în acest scop eventual poate fi tratată doar dacă procurorii vor putea demonstra aceste elemente. Statul străin, trădarea de patrie, presupune aceste elemente. Respectiv misiunea procurorilor ar fi să aducă destul de mult probatoriu. Dacă campaniile de dezinformare au ca scop prejudicierea securității statului. Procurorii vor avea misiunea să demonstreze și această legătură de cauzalitate și efect”, a declarat Adrian Cheptonar.

Precizăm că, deputatul PAS, Lilian Carp, care este și președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, împreună cu Igor Chiriac, secretarul Comisiei juridice, numiri și imunități, urmează să înregistreze un AMENDAMENT pentru a modifica Codul Penal al Republicii Moldova și anume articolul 337 „Trădarea de patrie”. Astfel, în lege urmează să fie introdusă o nouă formă a trădării de patrie, și anume acordarea de ajutor unui stat străin, unei organizații străine, unei entități anticonstituționale sau reprezentanților lor în vederea desfășurării unor activități ostile împotriva securității statului.

O nouă formă a trădării de patrie va fi introdusă în Codul Penal al Republicii Moldova

#Adrian Cheptonar #deputat PAS #trădare de patrie

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.