Postul de televiziune „ProTV Chișinău”, a fost avertizat public de către Consiliul Audiovizualului (CA), după ce a publicat un reportaj de la marșul organizat de mai multe femei de etnie romă în contextul Zilei internaționale a romilor, marcată la 8 aprilie curent.

„În contextul revendicării dreptului copiilor de etnie romă la educație, au fost prezentate date dintr-un studiu al UNICEF: „Asta în condițiile în care doar 11% din ei merg la grădiniță, rata abandonului școlar este înaltă, iar fiecare a cincea persoană de etnie romă la maturitate este analfabetă”, în timp ce pe ecran apăreau imagini preluate dintr-un film despre educație, despre oportunități egale și rezultatele obținute de copiii din satul Vulcănești.

Imaginile nu au fost estompate, așa cum prevede art. 15 alin. (2) din Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA). Astfel nu s-a asigurat protejarea imaginii copilului, asociindu-l cu abandonul școlar și cu analfabetismul.

Cu referire la condiția femeii rome în Republica Moldova, unul dintre participanții la eveniment a menționat că programul guvernului de susținere a populației de etnie romă, nu ar fi deschis și pentru femeile comunității. Declarația nu a avut o bază faptică suficientă. În Programul pentru susținerea populației de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025, sunt specificate cotele rezervate pentru femei și indicatorii de impact prevăzuți la obiectivul ce se referă la femei. Potrivit art. 13 alin. (4) din CSMA, în programele de știri, relatările trebuie să provină din surse sigure, suficient documentate sub aspect factologic”, se menționează în comunicatul CA.

În total, au fost supuse acestui control opt posturi de televiziune din lista „must-carry” și altele două cu cea mai mare audiență.

„Serviciile de televiziune „Moldova 1”, „Moldova 2”, „TV-Găgăuzia”, „Jurnal TV”, „TVR Moldova”, „Exclusiv TV” și „Cinema 1” au reflectat, în programele de la orele de maximă audiență ale serii din 8-14 aprilie 2024, subiecte ce au vizat romii sau cele dedicate Zilei internaționale a romilor, cu respectarea informării corecte.

În același timp, „RLive TV” și „TV8” nu au difuzat emisiuni ce ar fi vizat romii”, mai informează CA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În contextul controlului, CA, având în vedere obligațiunile asumate în: Planul de acțiuni pentru anul 2023, Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027 și în Programul pentru susținerea populației de etnie romă din Republica Moldova, pentru anii 2022-2025, a solicitat tuturor furnizorilor de servicii media să comunice dacă pe parcursul ultimelor 6 luni din 2023, au realizat programe sau reportaje informative cu implicarea populației de etnie romă sau dacă ar fi participat la organizarea sau promovarea evenimentelor dedicate populației de etnie romă.

Compania „Teleradio Moldova” a informat că postul public „Radio Moldova” difuzează săptămânal emisiunea „Vocea romilor” (în limba romani), iar „Moldova 1” a dat, în perioada iulie – decembrie 2023, filmul documentar „Teatrul Mare de la Soroca”.

Compania Publică „Găgăuziya Radio Televizionu” a menționat că „TV Găgăuzia”, pe 13 septembrie 2023, a difuzat în direct programul informativ „Dialog în studio”, unde protagonist a fost președintele comunității de romi din UTA Găgăuzia.

Fondatoarea serviciului media „TV 8”, AO „Media Alternativa”, a comunicat că în buletinul informativ din 17 august 2023 a prezentat un subiect în care s-a menționat etnia romă în contextul discuției trimisului special al Marii Britanii, Eric Pickles, cu reprezentanți ai societății civile despre problemei romilor din Republica Moldova.

#Consiliul Audiovizualului #post TV #sanctiune #Ziua Internationala a Romilor

Franța va întări forțele de poliție cu soldați și va organiza o „operațiune de securitate de amploare” în perspectiva noilor proteste anunțate sâmbătă, potrivit unor declarații făcute după ședința guvernului de la Paris, transmite antena3.ro.

„Desfășurarea de sâmbătă va fi masivă”, a promis premierul Sebastien Lecornu, adăugând că prioritatea imediată este restabilirea ordinii. Aceste anunțuri vin după masivele violențe, incendieri și jafuri care au cuprins Parisul, Marsilia, Lyonul și alte mari orașe pe 17 octombrie.

Într-o dezbatere pe alocuri tensionată, ministrul de Interne, Laurent Nunez, a precizat că armata franceză va fi mobilizată alături de poliție. De asemenea, ar urma să fie revizuite tacticile folosite de autorități, după critici conform cărora centrele orașelor au fost lăsate vulnerabile.

Premierul Lecornu a recunoscut existența unor deficiențe în reacția autorităților la violențele din weekend. El a menționat eșecuri la nivelul serviciilor de informații, faptul că dispozitivele polițienești au fost prea statice și controverse legate de concediile planificate ale polițiștilor.

„Regret profund cele întâmplate. Îmi asum partea mea de responsabilitate”, a răspuns ministrul Nunez la aceste reproșuri.

În plus, șeful guvernului francez a dat vina pe forțele de extremă-stânga pentru degenerarea protestelor în acte de criminalitate și le-a transmis participanților că au de ales „între violență și Republică”.

Violențele din Franța amplifică tensiunile înainte de alegerile de anul viitor

Tulburările au șocat Franța și lumea, atât prin amploarea lor, cât și prin incapacitatea aparentă a poliției de a le ține sub control. Haosul din stradă arată cât de mult au crescut tensiunile sociale în perspectiva alegerilor prezidențiale din aprilie, anul viitor.

În prezent, sondajele arată scoruri ridicare ale candidaților de extremă dreapta și de extremă stânga și sugerează o posibilă finală între Jean-Luc Melenchon și Marine Le Pen.

Împreună cu protestele din alte țări europene, precum Italia și Albania, mișcările din Franța au sporit temerile că nemulțumirea populară legată de nivelul de trai riscă să se extindă pe întregul continent.

Calm relativ după bătăi cu poliția, distrugeri și incendieri

În Franța, au fost instituite restricții de circulație punctuale în mai multe zone afectate de tulburări. În centrul Parisului, poliția a evacuat și a asigurat paza în Place de la Republique pe parcursul nopții, în timp ce un elicopter a rămas să survoleze zona. La Lille, în nordul țării – unde interdicția de circulație a vizat doar minorii – forțele de ordine au patrulat prin centrul orașului, verificând identitatea trecătorilor.

Primarul din Marsilia, Benoit Payan, a anunțat că, începând de marți seara, vor fi impuse interdicții de circulație pentru minori în perimetrul zonelor comerciale afectate cel mai grav de revoltele din weekend.

Poliția și Parlamentul fac anchete după tulburări

Parlamentul de la Paris a anunțat că înființează o comisie de anchetă pentru a stabili cauzele tulburărilor, iar autoritățile au mobilizat 200 de anchetatori pentru a-i identifica și depista pe cei implicați în violențele stradale.

Poliția a arestat marți un bărbat suspectat că a provocat un incendiu care a distrus clădirea istorică a primăriei din orașul Limoges. Conform poliției, individul se afla pe o listă de supraveghere a serviciilor de securitate și făcea parte dintr-o grupare de extremă stângă.

Sylvain Maillard, deputat al partidului Renaissance (de centru, fondat de președintele Emmanuel Macron), a declarat pentru Reuters că anumite platforme de internet au devenit „un sistem de tip walkie-talkie pentru participanții la revolte și pentru cei care comit jafuri”.

Studenții cheamă la noi proteste, sâmbătă. Vestele Galbene se reactivează

Principalul sindicat studențesc din Franța, UNEF, a făcut apel la noi proteste pentru ziua de sâmbătă și a promis să mențină presiunea asupra guvernului, sub pretextul deteriorării și subfinanțării sistemului de învățământ din țară.

„Continuăm”, a transmis organizația pe rețelele de socializare.

Separat, grupuri care se identifică drept „Gilets Jaunes” („Vestele Galbene”, mișcarea populistă care a luat ființă în primul mandat al președintelui Macron, n.r.) au făcut apel la acțiuni de protest, pe fondul creșterii costurilor la combustibil.

Reapărută recent, mișcarea „Vestele Galbene” a rămas în mare parte inactivă în ultimii ani, după ce a fost aproape de a pune punct președinției lui Macron în deceniul trecut, generând ample proteste în reacție la creșterea taxelor pe combustibil. La vremea respectivă, blocajele rutiere inițiate de protestatari au continuat luni de zile, până când guvernul a făcut concesii costisitoare, ale căror consecințe se manifestă și în prezent, notează presa internațională.