Mișcări surpriză la ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), acolo unde astăzi are loc proba interviului pentru pretendenții la șefia Procuraturii Generale (PG). Membrul CSP, Andrei Cebotari, a dat citire unei plângeri, primite prin e-mail, care-l vizează pe Octavian Iachimovschi, adjunctul Veronicăi Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție (PA). Potrivit lui Cebotari, ex-șeful Inspecției Procurorilor, Victor Ababii, a venit cu acuzații grave în adresa procurorului Iachimovschi.

„Astăzi, pe adresa de mail a CSP a parvenit o sesizare pe numele dumneavostră, depusă de fostul șef al Inspecției Procurorilor, domnul Victor Ababii, unde vă impută grave acuzații de falsificare probelor în cauza penală ce vizează membrii săi de familie: ar fi vorba de procurorul Casian Olga și Casian Cornel. În argumentarea sa, dumnealui invocă că încercat s-a compromiterea sa pentru faptul că în anul 2020 ar fi pornit 4 cauze disciplinare în privința dumneavoastră”, a declarat Andrei Cebotari, membru CSP.

A urmat și replica lui Octavian Iachimovschi.

„Desigur că n-o să mă pot da în detalii în privința acestei urmăriri penale, ea se află în subordinea Procuraturii Anticorupție, pot să vă spun că domnul Ababii nu are nicio calitate acest proces penal, și probabil dacă nu expedia emailul, societatea nici nu știa că domnul Ababii are vreun interes referitor la o anumită cauză penală. Am avut 4 proceduri disciplinare care nu au fost intentate de domnul Ababii, au fost intentate prin raportul unui șef de direcție în cadrul Procuraturii Generale, au fost în instrumentarea unui inspector al procurorilor, care din câte cunosc eu, era independent față de domnul Ababii, și aceste proceduri au fost încetate atât de către colegiu, cât și de CSP în lipsa faptului”, a precizat Octavian Iachimovschi.

Andrei Cebotari, membrul, CSP, a precizat pentru redacția noastră că membrii Consiliului vor verifica minuțios informațiile relatate în sesizare pentru a adopta o soluție legală.

Precizăm că astăzi, 30 mai, are loc proba interviului cu cei trei candidați rămași în cursa pentru ocuparea funcției de Procuror General. Este vorba despre Octavian Iachimovschi, Alexandru Cernei și Ion Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concursul precedent pentru funcția de Procuror General a fost anulat și s-a soldat cu scandal. Evaluarea ex-membrei CSP Olesea Vîrlan a dus la anularea concursului de numire, după ce Munteanu a fost notat cu 3,5 puncte, apoi Vîrlan a declarat că de fapt s-ar fi strecurat greșeli și nota era 8,5.

Conform procurorilor anticorupție, Olesea Vîrlan ar fi acționat în interesul lui Andrei Roșca, care ar fi vrut să se răzbune pe Ion Munteanu, pentru că nu a primit funcția de adjunct al procurorului general.

În privința lui Andrei Roșca, în interesul căreia ar fi acționat Olesea Vîrlan și care în calitate de membru CSP ar fi intenționat să o numească în septembrie 2022 pe funcționară adjunct interimar la Procuratura Ialoveni, „în detrimentul unui candidat calificat selectat și numit de către Procurorul General interimar pentru această funcție la 15.08.2022, procurorul Dumitru Barbaroș”, s-a constatat comiterea contravenției privind abuzul de serviciu. Acesta, însă, nu poate fi tras la răspundere, deoarece termenul de prescripție a expirat.

#Andrei Cebotari #CSP #Octavian Iachimovschi #procuror general

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.