– Eu mă tem să merg așa pe drum cu banul. Las totul acasă, iau fix cât îmi trebuie la magazin.

– Mamă, cardul pentru asta e făcut – ai cât ai, dar plătești cât trebuie.

– Și nu încurci suta cu un leu?

– Nu încurci și nici nu pierzi.

Îți este cunoscut acest dialog? Astfel de discuții au loc în multe familii din Republica Moldova. Studiile de specialitate arată că seniorii sunt mai reticenți față de plățile fără numerar, din lipsa încrederii în tehnologii, experiențe anterioare negative, dar și din lipsa abilităților digitale. De aceea, doar 23 la sută dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani utilizează cardul bancar pentru tranzacțiile digitale.

Frica de a le fi furat cardul sau de a-și pierde banii, îi determină să retragă tot salariul sau pensia, imediat ce le intră banii pe cont. Contrar acestor obiceiuri, datele BNM arată că tranzacțiile online sunt sigure. Astfel, în 2023, volumul fraudelor înregistrate au fost de 0.01 % din volumul total al tranzacțiilor digitale. Majoritatea sunt rezultatul ingineriilor sociale, când escrocii prin minciuni și manipulare determină persoanele benevol să le ofere datele sensibile privind plățile (coduri de securitate, parole de unică folosință etc.) sau chiar să le transfere bani.

În premieră, în 2023, nu a fost înregistrat nici un caz de falsificare de carduri.

Tinerii, aflați la celălalt capăt, preferă tranzacțiile #fărăcash. Astfel, 70% din populația, cu vârste cuprinse între 18-29 de ani, efectuează plăți online, fiind familiarizați cu noile tehnologii și gestionându-și finanțele chiar de la 7 ani – vârstă legală pentru a intra în posesia unui card bancar.

Plățile fără numerar vin la pachet cu o serie de avantaje și valori devenite sinonime cu comportamentul de consum al generațiilor tinere:

Comoditate și rapiditate. Fără numerar, utilizatorii nu mai trebuie să piardă timp pentru a găsi bancnotele potrivite sau pentru a aștepta restul. Mai mult, nu poartă sume mari de bani în portofel și își pot permite să facă cumpărături, chiar dacă nu au fost planificate;
Siguranță. Banii cash sunt greu de recuperat, în caz de pierdere. În schimb, un card poate fi blocat imediat, printr-un apel către banca emitentă, iar fondurile din contul lor rămân în siguranță;
Controlul finanțelor. Plățile cu cardul bancar permit utilizatorilor să analizeze tranzacțiile efectuate, să-și gestioneze finanțele eficient și chiar să stabilească limita de cheltuieli. Serviciile de online banking – fie că este vorba de o aplicație mobilă sau de un cont pe site-ul băncii – oferă posibilitatea de a verifica soldul și de a configura alerte pentru tranzacțiile efectuate;
Conectarea la tehnologii. Integrarea cardului cu dispozitivele mobile (telefon, smartwatch etc.) permite efectuarea plăților direct de pe ecran;
Igienă. Plățile fără numerar reduc manipularea banilor fizici, care pot conține microorganisme dăunătoare.
Cardul bancar oferă utilizatorilor acces la diverse promoții, reduceri și cadouri oferite de bănci și sistemele de plată. Spre exemplu, recompensele cashback, reprezintă un stimulent suplimentar pentru utilizarea plăților fără numerar, iar banii returnați pot fi folosiți pentru cumpărături ulterioare. Cu oferte și bonusuri vin și instituțiile de stat care susțin măsurile de diminuare a numerarului în economia națională. Drept exemplu este concursul „Loteria fiscală”, organizat de Serviciul Fiscal de Stat, care acordă trimestrial, 175 de premii a câte 1000 de lei, pentru cei care își fac cumpărăturile cu cardul. Câștigătorii sunt selectați din numărul total de tranzacții participante înscrise în concurs, în mod aleatoriu.

Și asta nu e tot! Utilizarea plăților #fărăcash susțin siguranța financiară și creșterea economică a țării. Astfel, costurile pentru tipărirea, transportul și securitatea banilor fizici sunt reduse, iar băncile și comercianții pot economisi resurse considerabile.

Tehnologiile de plată fără numerar stimulează inovația în sectorul financiar și contribuie la competitivitatea globală a economiei, datorită soluțiilor de ultimă generație dezvoltate de companiile fintech. De asemenea, tranzacțiile digitale permit o mai bună monitorizare a veniturilor, o colectare eficientă a taxelor, reducerea criminalității, ceea ce duce la creșterea veniturilor publice și la o administrare mai bună a resurselor naționale.

Mai mult, tranziția către o economie fără numerar nu este doar inevitabilă, ci și benefică pentru dezvoltarea armonioasă a țării într-o lume din ce în ce mai digitalizată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest articol face parte din campania #FărăCash, organizată de Asociația Băncilor din Moldova (ABM) în parteneriat cu Visa și cu sprijinul Proiectului Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, care vizează informarea populației despre beneficiile plăților fără numerar. Scopul campaniei este de a promova utilizarea plăților digitale ca metodă de plată principală și de a încuraja adoptarea acestora în activitățile zilnice ale moldovenilor.

#campanie #faracash #seniori #tineri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.