– Eu mă tem să merg așa pe drum cu banul. Las totul acasă, iau fix cât îmi trebuie la magazin.

– Mamă, cardul pentru asta e făcut – ai cât ai, dar plătești cât trebuie.

– Și nu încurci suta cu un leu?

– Nu încurci și nici nu pierzi.

Îți este cunoscut acest dialog? Astfel de discuții au loc în multe familii din Republica Moldova. Studiile de specialitate arată că seniorii sunt mai reticenți față de plățile fără numerar, din lipsa încrederii în tehnologii, experiențe anterioare negative, dar și din lipsa abilităților digitale. De aceea, doar 23 la sută dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani utilizează cardul bancar pentru tranzacțiile digitale.

Frica de a le fi furat cardul sau de a-și pierde banii, îi determină să retragă tot salariul sau pensia, imediat ce le intră banii pe cont. Contrar acestor obiceiuri, datele BNM arată că tranzacțiile online sunt sigure. Astfel, în 2023, volumul fraudelor înregistrate au fost de 0.01 % din volumul total al tranzacțiilor digitale. Majoritatea sunt rezultatul ingineriilor sociale, când escrocii prin minciuni și manipulare determină persoanele benevol să le ofere datele sensibile privind plățile (coduri de securitate, parole de unică folosință etc.) sau chiar să le transfere bani.

În premieră, în 2023, nu a fost înregistrat nici un caz de falsificare de carduri.

Tinerii, aflați la celălalt capăt, preferă tranzacțiile #fărăcash. Astfel, 70% din populația, cu vârste cuprinse între 18-29 de ani, efectuează plăți online, fiind familiarizați cu noile tehnologii și gestionându-și finanțele chiar de la 7 ani – vârstă legală pentru a intra în posesia unui card bancar.

Plățile fără numerar vin la pachet cu o serie de avantaje și valori devenite sinonime cu comportamentul de consum al generațiilor tinere:

Comoditate și rapiditate. Fără numerar, utilizatorii nu mai trebuie să piardă timp pentru a găsi bancnotele potrivite sau pentru a aștepta restul. Mai mult, nu poartă sume mari de bani în portofel și își pot permite să facă cumpărături, chiar dacă nu au fost planificate;
Siguranță. Banii cash sunt greu de recuperat, în caz de pierdere. În schimb, un card poate fi blocat imediat, printr-un apel către banca emitentă, iar fondurile din contul lor rămân în siguranță;
Controlul finanțelor. Plățile cu cardul bancar permit utilizatorilor să analizeze tranzacțiile efectuate, să-și gestioneze finanțele eficient și chiar să stabilească limita de cheltuieli. Serviciile de online banking – fie că este vorba de o aplicație mobilă sau de un cont pe site-ul băncii – oferă posibilitatea de a verifica soldul și de a configura alerte pentru tranzacțiile efectuate;
Conectarea la tehnologii. Integrarea cardului cu dispozitivele mobile (telefon, smartwatch etc.) permite efectuarea plăților direct de pe ecran;
Igienă. Plățile fără numerar reduc manipularea banilor fizici, care pot conține microorganisme dăunătoare.
Cardul bancar oferă utilizatorilor acces la diverse promoții, reduceri și cadouri oferite de bănci și sistemele de plată. Spre exemplu, recompensele cashback, reprezintă un stimulent suplimentar pentru utilizarea plăților fără numerar, iar banii returnați pot fi folosiți pentru cumpărături ulterioare. Cu oferte și bonusuri vin și instituțiile de stat care susțin măsurile de diminuare a numerarului în economia națională. Drept exemplu este concursul „Loteria fiscală”, organizat de Serviciul Fiscal de Stat, care acordă trimestrial, 175 de premii a câte 1000 de lei, pentru cei care își fac cumpărăturile cu cardul. Câștigătorii sunt selectați din numărul total de tranzacții participante înscrise în concurs, în mod aleatoriu.

Și asta nu e tot! Utilizarea plăților #fărăcash susțin siguranța financiară și creșterea economică a țării. Astfel, costurile pentru tipărirea, transportul și securitatea banilor fizici sunt reduse, iar băncile și comercianții pot economisi resurse considerabile.

Tehnologiile de plată fără numerar stimulează inovația în sectorul financiar și contribuie la competitivitatea globală a economiei, datorită soluțiilor de ultimă generație dezvoltate de companiile fintech. De asemenea, tranzacțiile digitale permit o mai bună monitorizare a veniturilor, o colectare eficientă a taxelor, reducerea criminalității, ceea ce duce la creșterea veniturilor publice și la o administrare mai bună a resurselor naționale.

Mai mult, tranziția către o economie fără numerar nu este doar inevitabilă, ci și benefică pentru dezvoltarea armonioasă a țării într-o lume din ce în ce mai digitalizată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest articol face parte din campania #FărăCash, organizată de Asociația Băncilor din Moldova (ABM) în parteneriat cu Visa și cu sprijinul Proiectului Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, care vizează informarea populației despre beneficiile plăților fără numerar. Scopul campaniei este de a promova utilizarea plăților digitale ca metodă de plată principală și de a încuraja adoptarea acestora în activitățile zilnice ale moldovenilor.

#campanie #faracash #seniori #tineri

Începutul anului școlar și universitar a dat peste cap rutina de dimineață a multor locuitori ai Capitalei. Ambuteiajele îi fac pe oameni să petreacă zeci de minute în trafic, iar unii spun că drumul până la muncă sau studii poate ajunge chiar și la o oră și 20 de minute.

„Plus-minus 40 de minute”, spune un locuitor despre timpul de care are nevoie pentru a ajunge la destinație. Alții spun că, odată cu începutul școlii, situația s-a agravat.

Pentru a evita ambuteiajele, oamenii au început să-și modifice programul. Unii pleacă de acasă mai devreme, iar alții își programează întâlnirile după orele de vârf.

„Cu cât mai dimineață pornești, mai departe ajungi”, spune un locuitor.

O altă persoană povestește că, atunci când are ședințe în afara Capitalei, încearcă să le programeze în jurul orelor 10:00-11:00, pentru a evita traficul intens de dimineață.

Situația este complicată și de lucrările de reparație din oraș. Locuitorii spun că în unele zone transportul public ajunge cu întârziere, iar deplasarea durează mai mult decât de obicei.

„De când s-a început școala, universitatea, sunt ambuteiaje. Transportul se deplasează un pic cam greu, deoarece este aglomerat în oraș, în centru mai ales”, spune un alt chișinăuian.

Oamenii au și câteva soluții pentru reducerea ambuteiajelor. Printre acestea se numără suplimentarea transportului public și creșterea frecvenței acestuia.

„Implementarea mai multor unități de transport la ore mai dese în municipiul Chișinău”, este una dintre propuneri.

Alții consideră că lucrările de infrastructură ar trebui planificate, pe cât posibil, în perioada vacanței de vară, când presiunea asupra traficului este mai mică.

„Pe lângă transportul public sunt și cei care circulă sau își duc copiii la școală cu mașinile și, din acest motiv, cred că se fac foarte mari ambuteiaje”, explică o persoană.

O altă soluție propusă este încurajarea alternativelor la mașina personală, inclusiv mersul pe bicicletă.