Cursa pentru numirea următorului secretar general al NATO, competiție pentru care concurează premierul demisionar olandez Mark Rutte și președintele român Klaus Iohannis, nu este încă la linia la finish, cu premierul maghiar Viktor Orban care încă discută dacă să își schimbe sau nu opoziția față de Rutte și cu ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, care punctează că mai sunt “discuții de purtat pe acest front”.
Subiectul a revenit în atenția publică având în vedere că miniștrii de externe din cele 32 de state membre ale NATO se întrunesc joi și vineri, la Praga, pentru o reuniune informală pe a cărei agendă figurează pregătirea summitului NATO de la Washington, sprijinul pentru Ucraina și întărirea apărării aliate în contextul agresiunii ruse în vecinătatea estică.
Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat miercuri că aliaţii continuă să discute despre candidaturile la şefia NATO ale lui Rutte și Iohannis, anticipând în continuare discuții în perspectiva finalizării acestui proces până la summitul de la Washington, relatează Reuters.
Smith a fost întrebată miercuri de către Financial Times dacă este îngrijorată de perspectiva ca preşedintele Klaus Iohannis să nu se retragă din cursa pentru funcţia de secretar general al NATO, în felul acesta procesul de selecţie la NATO riscând să devină parte a negocierilor pentru funcţiile de top din Uniunea Europeană.
“Continuăm să ne uităm la Mark Rutte şi la preşedintele Iohannis din România. Cred că, după cum se ştie deja, impulsul este puternic în favoarea lui Mark Rutte, dar nu toţi aliaţii sunt pregătiţi să aprobe candidatura lui Mark Rutte, aşa că ne aşteaptă mai multe discuţii pe acest front. Obiectivul nostru este ca acest lucru să fie finalizat până la summitul de la Washington”, a răspuns Julianne Smith la întrebarea adresată de jurnalistul Financial Times.
Competiția dintre Mark Rutte și Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO plasează negocierile pentru succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței într-o situație inedită, fiind Este pentru prima dată când această funcție face parte, deși neoficial, din pachetul mai larg de negocieri privind funcțiile de lideri ai instituțiilor UE ce va fi discutat după alegerile europene din 6-9 iunie, după cum relatează un material al Politico Europe.
În culise, o serie de oficiali și diplomați europeni citați de Politico Europe consideră că Iohannis practică un joc pe termen lung și că se folosește de candidatura sa la NATO pentru a se poziționa pentru un alt rol important în UE.
Publicația amintește că Rutte, susținut de 29 de state membre, excepție făcând România, Ungaria și Slovacia, are nevoie de unanimitatea statelor aliate pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, a cărui carieră de zece ani în fruntea Alianței ar trebui să se încheie la 30 septembrie 2024.
În ceea ce privește Ungaria, ministrul de externe Peter Szijjarto a reafirmat recent opoziția Budapestei pentru ca Rutte să devină următorul secretar general al Alianței și preferința pentru un candidat din estul continentului.
Însă, premierul Viktor Orban a subliniat miercuri că Ungaria încă discută dacă să sprijine candidatura lui Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO, adăugând că Rutte a exprimat odată opinii “problematice” cu privire la Ungaria.
“Pe de o parte, el a spus că Ungaria ar trebui să părăsească Uniunea Europeană şi, pe de altă parte, că ar trebui să fim puşi în genunchi. Aceasta nu este cea mai bună modalitate de a ne câştiga sprijinul”, a indicat Orban pentru publicația franceză Le Point, relatează Reuters,
Premierul ungar a făcut astfel din nou referire la o declaraţie a lui Rutte legată de disputa între Bruxelles şi Budapesta asupra unei noi legi ungare ce interzice referirile la homosexualitate în şcoli. Cu această lege, Ungaria ”nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană”, iar această ţară trebuie să fie “pusă în genunchi”, declara Mark Rutte în iunie 2021 la un summit european.
