Ministrul Energiei, Victor Parlicov, crizei gazelor naturale din 2021 a fost gestionat bine de Andrei Spînu. Totodată, Parlicov a precizat că predecesorul său a făcut o singură greșeală strategică și anume legată de comunicare. Declarația a fost făcută la o emisiune de la Jurnal TV.

„ Lumea se lega de contractul cu Gazprom și formulă. În condițiile în care se negocia acel contract, Moldova nu avea nicio opțiune de alternativă, niciun furnizor și nicio experiență de a aduce gaze din altă parte. Vreau să-i văd pe toți cei care îl critică pe Spînu să se ducă să negocieze cu în condițiile în care nu au opțiuni. I-am spus-o și domnului Spînu, unde am văzut o greșeală strategică, a fost pe dimensiunea de comunicare. I-am spus că poziționarea din punct de vedere a explicării oamenilor despre ce se întâmplă și ce se va întâmpla mai departe eu cred că aș fi gestionat-o diferit, inclusiv cine și-a asumat responsabilitatea. Cine are contract cu Gazprom, cine are contract cu consumatorii, cine are obligația să livreze gaz? Moldovagaz. De ce iese Spînu și le explică de ce nu este gaz? În opinia mea, trebuia scoasă în față Moldovagaz”, a declarat Victor Parlicov.

#Andrei Spinu #criza #gaz #Victor Parlicov

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.