Ministrul Energiei, Victor Parlicov, crizei gazelor naturale din 2021 a fost gestionat bine de Andrei Spînu. Totodată, Parlicov a precizat că predecesorul său a făcut o singură greșeală strategică și anume legată de comunicare. Declarația a fost făcută la o emisiune de la Jurnal TV.

„ Lumea se lega de contractul cu Gazprom și formulă. În condițiile în care se negocia acel contract, Moldova nu avea nicio opțiune de alternativă, niciun furnizor și nicio experiență de a aduce gaze din altă parte. Vreau să-i văd pe toți cei care îl critică pe Spînu să se ducă să negocieze cu în condițiile în care nu au opțiuni. I-am spus-o și domnului Spînu, unde am văzut o greșeală strategică, a fost pe dimensiunea de comunicare. I-am spus că poziționarea din punct de vedere a explicării oamenilor despre ce se întâmplă și ce se va întâmpla mai departe eu cred că aș fi gestionat-o diferit, inclusiv cine și-a asumat responsabilitatea. Cine are contract cu Gazprom, cine are contract cu consumatorii, cine are obligația să livreze gaz? Moldovagaz. De ce iese Spînu și le explică de ce nu este gaz? În opinia mea, trebuia scoasă în față Moldovagaz”, a declarat Victor Parlicov.

#Andrei Spinu #criza #gaz #Victor Parlicov

Cel puțin 18 persoane au fost ucise luni, 2 noiembrie, în orașul ucrainean Komișuvaha, situat în apropierea liniei frontului în provincia sud-estică Zaporojie, în urma unui atac aerian în care Rusia a lansat aproximativ zece bombe ghidate, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că aceste bombe au țintit o școală unde civilii primeau ajutor umanitar, relatează Agerpres.

„Atacurile au fost îndreptate împotriva unei școli folosite în scopuri umanitare, oamenii primeau ajutor umanitar acolo”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

El a precizat că este vorba despre bombe glisante, adică bombe clasice de aviație cărora li s-au adăugat aripi retractabile și un sistem de navigație prin satelit, în unele cazuri și motoare, fiind astfel transformate în bombe ghidate ce pot fi lansate din avioane de la o distanță de 70-90 de kilometri de țintă, permițând aviației de atac ruse să acționeze în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene.

Pe lângă acea școală în sine, unele dintre bombele care au urmat impactului inițial au fost lansate asupra „adăpostului unde oamenii se refugiau”, a mai susținut Zelenski.

„Nu se poate ca rușii să nu știe că, în fiecare săptămână, locuitorii care au rămas în Komișuvaha primesc ajutor umanitar chiar acolo”, a adăugat el.

Acest atac fără precedent, a continuat președintele ucrainean, „este o dovadă în plus că Rusia nu dorește dezescaladarea”.

După operațiunea umanitară de la Oleșki, unde un armistițiu umanitar de șase zile a permis evacuarea civililor din acest oraș din provincia ucraineană sudică Herson, „a fost un moment în care s-ar fi putut face noi pași pentru a demonstra că progresul către pace este posibil”, dar, „cu aceste crime, Rusia transmite un semnal complet opus”, a mai afirmat Zelenski, care le-a cerut aliaților Ucrainei „un răspuns contondent și decisiv” împotriva Rusiei.

Aceasta din urmă nu a transmis încă versiunea sa asupra bombardamentului de la Komișuvaha.

Potrivit guvernatorului regional ucrainean, bilanțul de 18 morți este provizoriu și numărul victimelor ar putea crește, întrucât 27 de persoane sunt date dispărute și alte cinci sunt rănite.