Peste 150 de antreprenori care dezvoltă afaceri sociale, investitori, filantropi, organizații de suport, startup-uri și companii au participat pe 24 și 25 mai la Impact Days. În cadrul ediției din acest an, 38 de speakeri naționali și internaționali au împărțit din experiența lor. Tema principală a conferinței din acest an a pus accent pe cele 3 dimensiuni ale programului ESG (responsabilitatea ecologică, socială și de guvernanță). Un moment important în cadrul ediției din acest an a fost lansarea Mărcii Sociale.

Principiile ESG (E-environment, S-social, G-governance) reprezintă o politică internă a unei companii care, pe lângă activitatea sa comercială, creează schimbări pozitive în societate și mediul înconjurător. Companiile care urmează principiile ESG sunt considerate mai responsabile și mai grijulii față de clienți și ecosistem. De asemenea, aceste companii sunt inovatoare, deoarece găsesc soluții noi pentru diverse probleme și implică mai multe părți interesate în dezvoltarea strategiilor de dezvoltare durabilă.

La eveniment au fost prezenți antreprenori care dezvoltă afaceri sociale atât în dreapta cât și în stânga Nistrului. Aceștia și-au expus produsele la standurile improvizate în cadrul evenimentului.

Ludmila Gnusova este reprezentantă OOO Rasvet din orașul Tiraspol. Femeia reprezintă o întreprindere care oferă locuri de muncă persoanelor cu deficiențe de vedere.

„Noi confecționăm prelungitoare, clești pentru haine, iar acum avem produse noi – umerașe pentru haine. La întreprinderea noastră muncesc persoane cu deficiențe de vedere, care fac seturile de clește pentru haine. Cred că este foarte important având în vedere că în stânga Nistrului există o singură întreprindere de acest fel”, a declarat antreprenoarea.

Marcela Mastac, fondatoarea brandului de jucării ”Guga Gaga” susține că „Impact Days este un eveniment important pentru antreprenori. Pe lângă faptul că îi ajută să facă schimb de experiență acest eveniment le permite consumatorilor să afle mai multe despre afacerile sociale și să promoveze decizii corecte în alegerile lor.”

Echipa Ecovisio, care organizează Impact Days deja al doilea an la rând, a început să promoveze domeniul de antreprenoriat social atunci când în țara noastră încă nu exista legea cu privire la antreprenoriatul social. Acum, membri ai echipei își dezvoltă propriile afaceri sociale. De 11 ani, Ecovisio organizează un târg anual pentru producătorii locali care optează pentru produse ecologice. Târgul a fost una dintre primele inițiative de acest gen din țara noastră. Totodată, echipa Ecovisio a lucrat asupra primului ghid pe Antreprenoriat Social și alte resurse utile pentru antreprenori sociali și eco. Pe lângă asta, echipa dezvoltă evenimente regionale cum ar fi Impact Forum, dar și activități și servicii pentru antreprenori. În ultimii trei ani, Ecovisio face advocacy prin Platforma de Dezvoltare a Antreprenoriatului Social, iar acum au creat acasă și un eveniment după formatul UE – Impact Days.

„După prima ediție Impact Days putem să ne lăudăm cu mai multe colaborări între afacerile sociale, care preponderent sunt afaceri mici și mijlocii și businessul mare. Unul dintre rezultatele cu care astăzi ne mândrim este Marca Socială, un rezultat al eforturilor mai multor parteneri, iar Impact Days este locul unde se coagulează aceste eforturi”, susține Marina Cebanu, coordonatoare PR și Comunicare Ecovisio.

Marca Socială reprezintă o emblemă a angajamentului Platformei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Social din Republica Moldova față de comunitate și inovație. Scopul Mărcii Sociale este de a evidenția produsele și serviciile oferite de întreprinderile sociale din țară. Produsul a fost solicitat și așteptat de mulți ani de comunitatea antreprenorilor sociali și, în prezent, nu se regăsește nici în Europa, reprezentând o inovație la acest capitol.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Impact Days a fost desfășurat în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu Asociația Businessului European și al Centrului Contact; co-organizat în cadrul proiectului „Collaborate for Impact”, finanțat de Uniunea Europeană și derulat de Impact Europe și 5 parteneri din țările Parteneriatului Estic; de PNUD Moldova; co-finanțat de IM Swedish Development Partner; și organizat inclusiv cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

#afaceri sociale #Chisinau #eveniment #Impact Days

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.