Se pare că vettingul nu-i mai sperie pe procurorii moldoveni. Până la 1 iunie curent, niciunul dintre procurorii notificați că urmează să treacă prin filtrul Comisiei de evaluare externă nu a depus cerere de demisie. Declarația a fost făcută de Procurorul General Ion Munteanu, după ceremonia de învestire în funcție.

Munteanu spune că este destul de optimist în acest sens, deși anterior critica această procedură.

„Sunt destul de optimist la acest aspect. Până la ziua de astăzi (n.r 1 iunie 2024) nu am cereri de demisie în legătură cu trecerea procesului de evaluare externă, ceea ce mă face să cred că procurorii au înțeles esența acestui exercițiu. Sunt fermi pe poziție și cred că își vor putea argumenta pe măsură integritatea financiară și etică”, a precizat Procurorul General.

„Vă spuneam, sunt optimist. Practic, la o săptămână de la notificări, eu nu am cereri de demisie. Lucrurile, după mine, sunt în direcția corectă, bună. Dacă în luna decembrie a anului trecut, conform unui sondaj, aproximativ jumătate din corpul de procurori de la anticorupție aveau tendința să se elibereze din funcție la momentul notificării, astăzi eu nu mai văd această tendință. Bănuiesc și sper, procurorii au conștientizat importanța acestui exercițiu și și-au revizuit atitudinea”, a mai declarat Ion Munteanu la 1 iunie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, în trecut, Ion Munteanu a criticat procedura de Vetting. Potrivit lui, aceasta „este prea dură”. Totodată, Munteanu a menționat că vor urma demisii în masă în rândul procurorilor, din cauza acestei proceduri.

„(…) Colegi de-ai mei au fost supuși în situația să răspundă la întrebări din perioada în care nu au fost procurori și atunci mă scuzați, este exagerată această circumstanță. Nu am o problemă cu asta, ideea este că persoana nu este rău intenționat, dar nu are răspuns despre proveniența banilor”, a declarat Munteanu, în luna iulie 2023, la o emisiune de la TVR Moldova.

Totodată, și șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a declarat în martie 2024 că mai mulți procurori au vrut să demisioneze, după ce au fost notificați privind evaluarea de Vetting.

„La sfârșitul anului 2023 am fost anunțată de aproximativ 5 procurori care vroiau să plece deja. I-am rugat foarte foarte mult să nu plece la sfârșit de an, pentru că urma să terminăm munca care expiră acum, la sfârșit de săptămână. (…) Am mai avut persoane care vor să plece. Este un risc foarte real ca activitatea PA să fie blocată din cauză că o să plece persoane și din cei care până acum au spus intenția că vor să plece sunt procurori în care eu personal am foarte mare încredere”, a declarat șefa PA, Veronica Dragalin, la o emisiune de la Jurnal TV.

Mai mult, Dragalin declara că nici ea nu este de acord cu întreaga procedură, în special din cauza că „vor fi implicate rudele, părinții”.

„Eu mi-am asumat această funcție, nu rudele mele, de aceea vom iniția discuții cu membrii Comisiei Vetting ca să vedem dacă pot fi modificate anumite prevederi”, sublinia Dragalin.

#Ion Munteanu #procurori #vetting

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.