Joi, 6 iunie, încep alegerile europarlamentare. Scrutinul va dura până pe 9 iunie, iar în diferite state membre ale Uniunii Europene acesta se va desfășura în zile diferite.

Olanda va da startul alegerilor europarlamentare pe 6 iunie. În Irlanda se va vota vineri, 7 iunie, iar în Letonia, Malta şi Slovacia scrutinul va avea loc sâmbătă, 8 iunie.

În Cehia, secțiile vor fi deschise vineri şi sâmbătă, iar italienii vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor desfășura alegerile duminică, 9 iunie.

Duminică, după finalizarea votării, se vor publica rezultate provizorii din toate țările membre ale comunității, inclusiv cele în care votul s-a desfășurat în zilele anterioare.

Cetățenii moldoveni pot vota la secțiile deschise în sediile misiunilor diplomatice ale statelor Uniunii Europene, în funcție de țara ale cărei acte de identitate le posedă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, conaționalii care dețin și cetățenia României își pot exprima opțiunea la una dintre cele 52 de secții deschise pe teritoriul Republicii Moldova. Aceștia vor trebui să prezinte unul dintre documente: carte de identitate, carte electronică de identitate, carte de identitate provizorie, buletin de identitate, pașaport diplomatic, pașaport diplomatic electronic, pașaport de serviciu, pașaport de serviciu electronic, pașaport simplu, pașaport simplu electronic, pașaport simplu temporar sau carnet de serviciu militar.

Zile numărate până la alegerile europarlamentare: Tot ce trebuie să știți pentru a vota din Republica Moldova

În total, urmează să fie aleși 720 de europarlamentari. Germania va avea 96 de eurodeputați, Franţa – 81, Italia – 76, Spania – 61, Polonia – 53, România – 33, Olanda – 31, Belgia – 22, Grecia, Cehia, Suedia, Portugalia şi Ungaria – câte 21, Austria – 20, Bulgaria – 17, Danemarca, Finlanda şi Slovacia – câte 15, Irlanda – 14, Croaţia – 12, Lituania – 11, Slovenia şi Letonia câte – 9, Estonia – 7, Cipru, Luxemburg şi Malta – câte 6.

Pentru Republica Moldova alegerile europarlamentare sunt importante, deoarece eurodeputații urmează să adopta decizii referitoare la țara noastră, sprijinul care ni se acordă și parcursul european al Moldovei.

De ce trebuie să voteze la europarlamentare moldovenii care dețin cetățenia română? Explică ambasadorul Țurcanu

#alegeri europarlamentare #cetățenie UE #moldoveni #Parlamentul European #urne de vot

Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, care și-a depus demisia pe 7 septembrie, ar fi fugit din țară, potrivit Unian. La ora 2:30 noaptea, acesta ar fi ieșit din țară cu propriul automobil, deocamdată nefiind precizat prin ce țară a plecat.

Plecarea vine la scurt timp după ce Kravcenko a semnat o notificare de suspiciune pe numele directorului Biroului Național Anticorupție (NABU), Semen Kryvonos, acuzându-l de fals în acte oficiale pentru un folos necuvenit de proporții deosebit de mari. Anunțul a fost făcut printr-un video publicat chiar pe pagina oficială a Procuraturii Generale, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Kravcenko, deciziile fuseseră blocate anterior din motive politice: „Anterior, președintele mă reținea politic de la aceste decizii”, a spus el. Acesta a mai semnat o a doua notificare de suspiciune, pentru o persoană apropiată de conducerea Procuraturii Specializate Anticorupție (SAP), acuzată de influențarea judecătorilor Curții Anticorupție, oferire de mită și facilitarea sustragerii de la mobilizare. Kravcenko susține că acest dosar a fost adevărata cauză a raidului de noapte asupra sediului Procuraturii Generale, iar scopul real al operațiunii „Cartagina” ar fi fost accesul la materialele penale care vizează conducerea NABU și SAP.

Contextul conflictului: Tensiunile dintre Procuratura Generală și NABU au izbucnit pe 4 septembrie, când Biroul Național Anticorupție a anunțat că desfășoară o operațiune vizând o organizație criminală condusă de un oficial al Parchetului General al Ucrainei, implicată — potrivit NABU, citat de Kiev Independent — în protejarea unei rețele de centre de apeluri înșelătoare și în spălarea de active ilicite. NABU l-a reținut atunci pe Serghei Kropiva, adjunctul șefului Departamentului de Cooperare Internațională din cadrul Biroului Procurorului General, și a percheziționat birourile lui Kravcenko, ale adjunctei sale Maria Vdovicenko, precum și pe cel al lui Oleg Kiper, guvernatorul regiunii Odesa.

Președintele Volodimir Zelenski a venit cu o reacție:

„Acest procuror general are o singură cale: eliberarea din funcție. Exact asta i-am spus”, a declarat Zelenski, adăugând că a cerut parlamentarilor să susțină „fără întârziere” demiterea acestuia.

Organizația neguvernamentală Centrul de Acțiune Anticorupție (CPK), condusă de Vitali Șabunin, susține, potrivit propriilor surse, că plecarea lui Kravcenko a fost posibilă doar cu acordul lui Zelenski, în schimbul semnării bănuielii pe numele lui Kryvonos. Informația nu a fost confirmată oficial de autorități.