Victor Ghicavîi, fost doctor habilitat în științe medicale la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) s-a stins din viață. Victor Ghicavîi a lucrat și în calitate de șef al Catedrei de farmacologie și farmacologie clinică.

Totodată, Ghicavîi a fost și membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, personalitate notorie în comunitatea medicală, dar și fondatorul școlii științifice de farmacologie națională.

„A fost un profesionist de valoare, un specialist exigent și competent, care s-a dedicat învățământului superior medical și farmaceutic peste 50 de ani, contribuind la formarea a zeci de generații de medici și farmaciști. Cei care vor să-și ia rămas bun se pot apropia la 6 iunie 2024, la Biserica Tuturor Sfinților din Cimitirul Central din Chișinău, începând cu ora 18:00. Regretatul Victor Ghicavîi va fi înmormântat vineri, 7 iunie, mitingul de doliu va începe la ora 10:30, la Cimitirul Central (str. Alexei Mateevici, 11)”, au scris reprezentanții USMF.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#condoleante #deces #USMF #Victor Ghicavîi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.