Oficiul Federal pentru Protecția Constituției consideră că amenințarea teroristă la adresa Germaniei a fost în ultima vreme semnificativ mai mare decât în anii precedenți, iar extremismul non-islamist prezintă, de asemenea, riscuri, relatează dpa, citându-l pe șeful departamentului, Thomas Haldenwang.

Galdenwang a declarat că amenințarea teroristă islamistă din ultimul an a crescut din cauza unei combinații de factori, cum ar fi revenirea talibanilor la putere în Afganistan, ascensiunea ISIS-Q în Afganistan și Pakistan, acțiunile provocatoare ale activiștilor de extremă-dreapta din țările scandinave care au înfuriat mulți musulmani și, în cele din urmă, războiul dintre Israel și Hamas din Orientul Mijlociu, care a intensificat și mai mult amenințarea.

„Germania se află mai mult în atenția jihadiștilor decât alte țări europene, deoarece suntem considerați una dintre țările care sprijină cel mai mult Israelul, alături de Statele Unite. Avem de-a face cu o „triadă”: aceasta este amenințarea terorismului islamist, tensiunea socială alimentată de extremiștii de dreapta și ostilitatea față de musulmani și activitățile de spionaj ale statelor străine”, a declarat oficialul.

Reamintim că, recent, în orașul german Mannheim, un cetățean afgan a atacat cu un cuțit politicieni de extremă dreapta care organizau un miting anti-islamic, fiind rănite mai multe persoane și omorât un polițist.

Atacul a redeschis discuția privind combaterea islamismului și potențialele deportări în Afganistan a imigranților ilegali din Germania. În ciuda absenței aproape totale a relațiilor diplomatice cu regimul taliban, toate partidele parlamentare au susținut măsurile de deportare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri teroriste #Germania #risc sporit

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.