Stadionul Național ar putea fi construit în apropiere de Arena Chișinău. Potrivit lui Andrei Spînu, terenul din zonă a acumulat cele mai multe puncte la etapa studiului de pre-fezabilitate, dar decizia nu este încă una finală.

Stadionul Național va avea toată infrastructura necesară pentru un obiectiv de standarde UEFA. Tribunele vor fi destinate sponsorilor, oficialilor și invitaților speciali. Se vor crea zone separate pentru familie și suporteri, iar tribuna pentru presă va avea toate facilitățile necesare jurnaliștilor pentru a face transmisiuni în direct.

Sportivii vor avea vestiare separate, săli de antrenament cu zone încălzire și recuperare, cabinete medicale, dar și zone de securitate și acces.

„Valoarea totală a proiectului, adică toate costurile, se estimează la circa 85 de milioane de euro. Această cifră este una pre-estimativă, bazată pe studiul de pre-fezabilitate. (…) Pentru astfel de obiective, valoarea unitară de construcție este de circa 1300 de euro metro pătrat”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Stadionul urmează să aibă până la 25.000 de locuri și acoperiș care să cuprindă toate tribunele. Se planifică crearea a 1800 de locuri de parcare în apropiere de stadion.

Construcția va fi ridicată în perioadă cuprinsă între 32 și 46 de luni. Banii pentru stadionul se vor aloca din F=fondurile Guvernului, fonduri suplimentare, cele ale Federației Moldovenești de Fotbal și parteneriate publice private, potrivit ministrului Infrastructurii.

#constructie #facilitati #Stadionul Național #Stauceni #teren

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia