Un număr record de 84 de proiecte culturale urmează a fi finanțate de Ministerul Culturii în anul 2024. Bugetul alocat pentru concursul de finanțare a proiectelor culturale aproape că s-a dublat, de la 7,4 milioane de lei la peste 14 milioane.

Au fost incluse două arii tematice noi, diplomație culturală și rezidențe de creație, fapt care explică interesul sporit pentru concurs, numărul semnificativ de proiecte culturale înaintate și calitatea lor.

„Având în vedere interesul sporit pentru acest concurs, numărul mare de proiecte eligibile, valoarea și impactul lor artistic și social, Ministerul Culturii a decis să majoreze suma alocată cu încă două milioane de lei. Drept urmare, acum suma totală a bugetului alocat pentru proiectele culturale a crescut la 14 milioane de lei. Este dovada angajamentului nostru de a sprijini diversitatea și bogăția inițiativelor culturale din Republica Moldova și de a dezvolta scena culturală națională”, a spus Ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Potrivit ministerului Culturii, această ediție a concursului au fost înaintate 170 de proiecte culturale. Și aici numărul e aproape dublu comparativ cu anul trecut, când au fost depuse 93 de proiecte.

Pentru a decide lista finală a proiectelor câștigătoare, Comisia s-a condus de Regulamentul concursului, care stipulează că acestea se stabilesc „prin punctajele obținute, în descreștere: de la 100 la 60 de puncte sau de la 100 până la epuizarea bugetului stabilit pentru fiecare arie tematică în parte”. Drept urmare, au fost selectate doar proiectele care s-au încadrat în limitele bugetului disponibil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2024 #84 proiecte #Ministerul Culturii

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.