O jurnalistă chineză care a încercat să lanseze mişcarea #MeToo în ţara sa a fost condamnată vineri, 14 iunie curent, la 5 ani de închisoare pentru „incitare la subminarea autorităţii statului”, a anunţat colectivul care o susţine, relatează AFP.

Jurnalista Sophia Huang Xueqin a fost urmărită penal în oraşul Canton (sud), în acelaşi timp cu activistul sindical Wang Jianbing, care a fost condamnat la 3 ani şi şase luni de închisoare din acelaşi motiv, potrivit colectivului.

Cei doi se află în detenţie din 2021.

Sophia Huang Xueqin şi-a anunţat intenţia de a face apel, în timp ce Wang Jianbing nu a făcut încă niciun anunţ, a precizat colectivul pe reţeaua X.

După apariţia mişcării #MeToo, Sophia Huang Xueqin a făcut cunoscut pe reţelele sociale că a fost hărţuită sexual pe când lucra ca tânără jurnalistă la o agenţie de presă chineză.

La audierea din septembrie 2023, procurorul municipal a acuzat-o pe jurnalistă că a „urmărit şi organizat o pregătire” online privind acţiuni non-violente, iar pe activist că a „publicat sau republicat declaraţii false” cu scopul de a submina autoritatea statului, potrivit grupului de sprijin.

Ei au fost, de asemenea, acuzaţi că au „organizat întâlniri regulate la Canton” în acelaşi scop, potrivit aceleiaşi surse. Jurnalista chineză a fost acuzată că „a publicat articole şi discursuri distorsionate şi provocatoare care atacă guvernul naţional pe reţelele de socializare” şi că „a adunat organizatori din străinătate pentru a participa la pregătiri online privind acţiuni non-violente”, potrivit unor capturi de ecran.

Procuratura l-a acuzat pe Wang Jianbing că a publicat „articole şi discursuri eronate care atacă sistemul politic şi guvernul chinez” şi că s-a alăturat „grupurilor (subversive) online din străinătate”, între care unul care comemorează represiunea sângeroasă a protestelor din Piaţa Tiananmen din 1989, potrivit rechizitoriului.

Cei doi activişti chinezi au fost, de asemenea, acuzaţi că au organizat întâlniri începând din noiembrie 2020 la Canton, unde au „încurajat participanţii să-şi demonstreze nemulţumirea faţă de puterea chineză sub pretextul de discutării problemelor sociale”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #metoo

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.