Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Alte 600 de milioane de lei – aprobate pentru alocare în Fondul rutier. Urmează rectificarea bugetară

14 Iun. 2024, 19:17
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
14 Iun. 2024, 19:17 // Economie //  Elena Putregai

Prim-ministrul Dorin Recean a prezidat vineri, 14 iunie curent, ședința Consiliului Fondului rutier, la care a fost prezentat raportul de executare a bugetului „Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale”, pentru perioada ianuarie – mai 2024.

În total, pentru lucrări de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale, în anul curent, au fost alocate mijloace financiare în sumă de circa 1,64 miliarde de lei. Potrivit raportului elaborat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată în primele cinci luni ale anului este de circa 563 de milioane de lei, ceea ce constituie aproape 35%.

Din acești bani, cea mai mare parte a fost cheltuită pentru activitățile de întreținere și administrare a drumurilor, efectuate prin intermediul a 12 întreprinderi specializate S.A. „Drumuri”. Este vorba despre peste 382 de milioane de lei. De menționat că măsurile au urmărit și sporirea siguranței rutiere, fiind schimbate 1400 de semne de circulație, construite parapete metalice și reabilitate treceri de pietoni.

Prim-ministrul a mulțumit Administrației de Stat a Drumurilor pentru aplicarea soluțiilor de digitalizare a instituției, menționând introducerea e-Vinietei, dar și agenților economici din domeniu – pentru activitatea lor.

De asemenea, la ședință a fost aprobată propunerea de alocare, la rectificarea bugetară, a altor 600 de milioane de lei pentru întreținerea de rutină pe timp de vară și de iarnă, pentru întreținerea periodică, precum și pentru lucrări privind reparația drumurilor și podurilor.

Totodată, au fost examinate oportunitățile cofinanțării proiectelor de reparație a drumurilor publice administrate de autoritățile publice locale. Un subiect aparte al discuției a fost starea drumurilor din apropierea carierelor și necesitatea de a introduce cântare automatizate pe acestea, astfel încât să fie posibilă cântărirea în mișcare a mijloacelor de transport. De asemenea, se va analiza posibilitatea creării unui mecanism de finanțare a reabilitării acestor drumuri, inclusiv cu aportul agenților economici care desfășoară activități de profil.

După rectificarea bugetară pentru anul curent, Fondul rutier va avea planificat un buget total de peste 2,2 miliarde de lei. În prezent, în gestiunea Administrației de Stat a Drumurilor sunt 5 970 km de drumuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.