Arcașa Alexandra Mîrca s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Paris 2024. Sportiva a intrat în posesia cotei de participare la Olimpiada de Vară, după ce a acces în semifinalele turneului preolimpic din Antalya, Turcia.

„După acest succes, ea se va alătura lui Dan Olaru, pentru a ne reprezenta țara la Jocurile Olimpice din acest an, în proba de tir cu arcul. Pentru Alexandra Mîrca va fi a treia participare consecutivă la Jocurile Olimpice de Vară”, transmite Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Amintim că la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, Republica Moldova va fi reprezentată de următorii sportivi: Anastasia Nichita, Irina Rîngaci, Victor Ciobanu, Valentin Petic și Mariana Dragutan, Serghei Tarnovschi, Daniela Cociu, Maria Olarasu, Dan Olaru, Alisa Glinka, Anna Dulce, Marin Robu, Zalina Marghieva și Mihail Latîșev.

Evenimentul grandios va cuprinde sportive deosebite, care vor fi organizate în locuri emblematice din capitala franceză. Miile de sportivi care vor participa la întrecerile olimpice din vară vor avea șansa să concureze în unele dintre cele mai frumoase locuri din capitala franceză, începând cu concursul de volei pe plajă de lângă Turnul Eiffel și terminând cu probele de echitație care vor avea loc în curtea Palatului de la Versailles.

Startul oficial al Jocurilor Olimpice de la Paris va fi dat odată cu ceremonia de deschidere, care va avea loc în ziua de 26 iulie, însă anumite competiții vor începe și cu două zile mai devreme. Comitetul francez de organizare a publicat calendarul complet încă din urmă cu doi ani, mai exact cu 724 de zile înainte de startul JO. Competiția va începe pe 24 iulie, când se vor disputa opt partide din turneul masculin de fotbal și 12 partide de rugby. În total, în cele 18 zile de competiție, la Jocurile Olimpice de la Paris se vor desfășura 329 de probe olimpice în 32 de discipline sportive.

#arcasa Alexandra Mîrca #calificare #Jocurile Olimpice de la Paris

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.