Temperaturile foarte ridicate sunt din ce în ce mai îngrijorătoare, iar hidratarea corespunzătoare este o măsură importantă. Așadar, este bine să știi câtă apă trebuie să consumi pentru a te menține hidratat când este caniculă și de ce este un aspect atât de important.

Câtă apă să bei pe caniculă

Hidratarea adecvată ajută la menținerea temperaturii corpului la nivel optim.

Pentru adulți: se recomandă consumul de 8 până la 16 căni – aproximativ 2-4 litri – de apă pe zi pentru adulții sănătoși, în funcție de nivelul activității fizice și de condițiile de mediu. O valoare de referință pentru aportul adecvat de apă pentru bărbați de aproximativ 2,5 litri pe zi și pentru femei de aproximativ 2 litri pe zi, în condiții normale. Această cantitate va crește în condiții de temperaturi ridicate și/sau în cazul activităților fizice intense.

Pentru copii și adolescenți: se recomandă cantități variabile de apă în funcție de vârstă, sex și nivel de activitate fizică. De exemplu, un copil de 4-8 ani poate avea nevoie de 5 până la 7 căni – aproximativ 1,2-1,6 litri – de apă pe zi, în timp ce un adolescent poate avea nevoie de 8-11 căni – aproximativ 1,9-2,6 litri – de apă pe zi.

Sfaturi pentru a ne menține hidratați pe caniculă

Pentru a ne menține hidratați corespunzător, putem urma sfaturi practice, cum ar fi:

să bem apă în mod regulat pe tot parcursul zilei, chiar și înainte să ne simțim foarte deshidratați.
să evităm consumul excesiv de alcool, cafea sau băuturi cu conținut ridicat de zahăr, deoarece acestea pot duce la deshidratare.
să mâncăm fructe și legume bogate în apă, cum ar fi castraveți, pepene verde, portocale sau struguri, care pot contribui la hidratarea suplimentară. Descoperă cele mai bune rețete de mâncăruri răcoritoare pentru zilele caniculare.
În cazul în care aveți îngrijorări legate de hidratarea adecvată în perioadele de caniculă, cel mai bine este să consultați un medic sau un specialist în nutriție, care vă poate oferi sfaturi personalizate în funcție de nevoile individuale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apa #canicula #consum

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.