Astăzi, 2 iulie, se împlinesc 520 de ani de la trecerea în neființă a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, Binecredinciosul Voievod al Moldovei. Cu această ocazie, conducerea Ministerului Apărării a venit cu un mesaj.

„În această zi de comemorare, aducem un omagiu memoriei domnitorului Ștefan cel Mare și ne exprimăm recunoștința pentru devotamentul suprem, eforturile și sacrificiile sale demonstrate pentru apărarea țării și a creștinătății. Prin abilități de cooperare diplomatică, cunoștințe fundamentale de artă militară demonstrate în războaiele purtate, Ștefan cel Mare a reușit să consolideze și protejeze valorile și tradițiile poporului. Un fapt unanim recunoscut de istorici e adevărul că în protecția victoriilor militare ale Domnitorului moldovean, Europa a putut să-şi continue procesele culturale, spirituale, științifice și universitare din epoca medievală, ce reprezintă baza civilizațională europeană a actualității”, comunică instituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Ștefan cel Mare a fost domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.

Pe parcursul domniei sale a dus peste 40 de războaie sau bătălii, marea lor majoritate victorioase. De asemenea, a fost un mare sprijinitor al culturii și al bisericii, ctitorind un număr mare de mănăstiri și biserici atât în Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos. Pentru aceste merite a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan cel Mare și Sfânt, la 20 iunie 1992.

#comemorare #mesaj #Ministerul Apararii #Stefan Cel Mare

Foametea provocată în anii 1946–1947 pe teritoriul țării noastre urmează să fie recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic. Guvernul a aprobat miercuri, 19 august, avizul asupra proiectului de lege care prevede recunoașterea și comemorarea victimelor acestei tragedii.

Pentru păstrarea memoriei celor care au avut de suferit, proiectul prevede crearea unor muzee, monumente și memoriale. De asemenea, este analizată posibilitatea introducerii unor sancțiuni pentru negarea sau denaturarea publică a acestei tragedii.

Proiectul mai prevede facilitarea accesului cercetătorilor la documentele din perioada foametei. Documentele relevante ar urma să fie identificate, scanate și puse la dispoziție în format electronic, fără ca originalele să fie mutate din arhivele în care sunt păstrate.

„Foametea din 1946–1947 a afectat peste 100 de mii de familii, iar despre această tragedie s-a vorbit prea puțin de-a lungul mai multor decenii. Este important să cunoaștem ce s-a întâmplat și să păstrăm memoria celor care au avut de suferit”, a menționat Ministrul Culturii, Dan Suruceanu.

În Republica Moldova, victimele foametei organizate din anii 1946–1947 sunt comemorate anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie.