Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în valoare totală de 480 de milioane de lei pentru șase rețele de benzinării din țară, acuzate de înțelegeri de cartel. Decizia vine în urma unei investigații care a dezvăluit practici anticoncurențiale în stabilirea prețurilor la carburanți, scrie bani.md.

Sancțiunile aplicate fiecărei companii sunt următoarele:

Bemol: 29 milioane lei;
Lukoil: 180 milioane lei;
Petrom: 77 milioane lei;
Rompetrol: 191 milioane lei;
Tirex: 1,5 milioane lei;
Datario: peste 1 milion de lei.

Consiliul Concurenței a subliniat că aceste amenzi sunt rezultatul unor investigații detaliate care au demonstrat existența unor înțelegeri între aceste companii pentru a fixa prețurile la carburanți, în detrimentul consumatorilor și a unei concurențe loiale pe piață.

„Au efectuat mai multe runde de modificări ale prețurilor la produsele comercializate cu aceleași valori. Aceste modificări au avut loc atât consecutiv (atunci când una sau mai multe companii își modifică au prețurile iar ulterior alte companii făceau modificări similare), cât și concomitent (când majoritatea sau chiar toate întreprinderile luau decizii similare de modificarea prețurilor în același moment, înainte de prima afișare pe panou).

Prin aplicarea acestor sancțiuni, dorim să descurajăm astfel de comportamente și să asigurăm un mediu concurențial echitabil”, a declarat Alexei Gherțescu, șeful Consiliului Concurenței.

Decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile după recepționarea iei de către întreprinderile vizate, în instanța de judecată specializată.

#amenzi #Moldova #retele de benzinarii

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.