Programul de stat privind creditele ipotecare pentru familii, pe care președintele rus Vladimir Putin a ordonat să îl prelungească până în 2030, a încetat efectiv să funcționeze în Rusia, raportează Forbes.

Se raportează că din cele mai mari 15 bănci în ceea ce privește volumul creditelor ipotecare, doar șase continuă să accepte cereri, dar prezintă condiții clienților. Sberbank a declarat publicației că sunt gata să continue să emită împrumuturi ipotecare atunci când guvernul va publica noii termeni ai programului de stat.

Parametrii anteriori ai programului au încetat să mai fie valabili la 1 iulie. De asemenea, ipotecile familiale din VTB, Dom.RF Bank, Alfa-Bank, Gazprombank, Uralsib, RSGB, Ak Bars Bank și RNCB au fost suspendate pe termen nelimitat.

Sovcombank, PSB și Absolut Bank acceptă cereri de credite ipotecare familiale numai de la familiile care cresc copii cu dizabilități. În MKB și Bank Sankt Petersburg, numai familiile cu un copil sau copii născuți în 2018-2023 pot solicita un credit ipotecar familial.

În același timp, băncile care continuă să accepte cereri colectează în principal contacte pentru viitor, deoarece nu doresc să piardă baza de clienți după reluarea creditelor ipotecare familiale în condiții noi.

Guvernul rus a lansat o ipotecă familială la 6% pe an în 2018. Pentru o lungă perioadă de timp, acesta a rămas unul dintre cele mai populare și accesibile programe de stat pentru achiziționarea de locuințe în clădiri noi, în contextul ratelor cu două cifre ale programelor proprii ale băncilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Programul de stat trebuia să se încheie la 1 iulie 2024, dar Putin a dat instrucțiuni în timpul discursului său în fața Adunării Federale să îl prelungească până în 2030, menținând în același timp rata dobânzii de 6%.

Reamintim, scăderea cursului de schimb al rublei rusești a dus la faptul că Rusia a ieșit din primele zece cele mai mari economii din lume în termeni de dolari.

Federația Rusă a redus exporturile de diamante brute timp de doi ani la rând, iar volumul exporturilor în acest timp a scăzut cu mai mult de o treime.

#credite ipotecare #Putin #Rusia

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.