Unul dintre cele mai emblematice simboluri ale Bucureștiului, Arcul de Triumf, comemorează participarea României în primul Război Mondial, de partea Aliaților.

Monumentul pe care îl vedem acum are 27 metri înălțime, fiind construit din marmură și granit. Predecesorul său, însă, a fost făcut din lemn, cu ocazia marcării a patru ani de la Marea Unire. A urmat un Arc din ipsos, dedicat încoronării regelui Ferdinand. În timp, însă, monumentul s-a deteriorat și devenit „incomod” pentru micul Paris, așa cum era numit Bucureștiul în perioada interbelică.

În anii 1930, vechiul Arc de Triumf din București a fost demolat, fiind construit obiectivul pe care îl vedem astăzi. Pentru ridicarea lui s-a folosit granit din Deva, marmură din Rușchița, iar pe lângă sculptorii români, au fost chemați și 10 specialiști din Italia, care să lucreze la decorarea monumentului inspirat din Paris.

Totuși, de-a lungul anilor, arcul s-a schimbat la față, concomitent cu schimbările politice din România.

Bunăoară, după venirea la putere a comuniștilor, de pe Arcul de Triumf au dispărut plăcile de pe părțile laterale, care conțineau textele proclamațiilor regelui Ferdinand către țară, cu ocazia intrării României în război și cu prilejul încoronării de la Alba Iulia în anul 1922. Acestea au fost înlocuite cu flori din piatră.

După Revoluția din 1989, florile au fost scoase, iar în locul lor s-au instalat medalioane din bronz, cu chipul reginei Maria și al regelui Ferdinand. Pe fațada nordică sunt sculptate simboluri care înfățișează bărbăția, credința și două reprezentări ale victoriei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe pietrele de boltă sunt inscripționate numele localităților unde s-au purtat bătălii în Primul Război Mondial pe teritoriul României: Mărășesti, Oituz, Cerna, Neajlov, Jiu, Olt, Mărăști.

Actualmente, an de an, soldați din România și din Republica Moldova defilează pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, marcând evenimentele istorice care au dus la construcția monumentului devenit simbol al Bucureștiului și al unității neamului.

#Arcul de Triumf #București #România turistică

Poșta Moldovei avertizează asupra intensificării tentativelor de escrocherie prin apeluri telefonice, rețele sociale și pagini web. Infractorii se dau drept angajați ai întreprinderii și încearcă să obțină bani, date bancare sau informații personale de la cetățeni.

Potrivit instituției, escrocii pot anunța victimele că au de primit un colet sau o scrisoare, după care le solicită coduri primite prin SMS, adrese sau alte date sensibile. În unele cazuri, aceștia folosesc elementele vizuale ale Poștei Moldovei pentru a părea credibili.

O altă metodă vizează persoanele care vând produse online. Pretinșii cumpărători spun că vor achita prin internet și vor trimite un curier pentru a ridica produsul, apoi transmit un link prin care solicită accesarea unor pagini ce pot fi folosite pentru a fura datele cardului bancar.

De asemenea, cetățenii pot primi mesaje prin care sunt informați că un colet nu poate fi livrat până la achitarea unor taxe suplimentare. Aceste mesaje conțin, de regulă, linkuri suspecte.

Poșta Moldovei subliniază că nu solicită coduri primite prin SMS, date personale sau bancare și nu cere transferuri de bani prin apeluri telefonice, mesaje, e-mailuri ori rețele sociale.

Instituția recomandă cetățenilor să nu divulge date personale, bancare sau de autentificare și să verifice cu atenție sursa mesajelor primite. Totodată, oamenii sunt îndemnați să fie precauți dacă interlocutorii încearcă să-i grăbească, îi amenință sau le cer să păstreze secretul asupra discuției.

În cazul în care există suspiciuni de escrocherie, cetățenii pot sesiza poliția la numărul de urgență 112.