Numărul infracțiunilor a crescut cu aproximativ 40%, în primele șase luni ale anului 2024. Anunțul a fost făcut de Centrul Național Anticorupție (CNA).

„Numărul infracțiunilor, depistate și documentate de CNA în primele 6 luni ale anului curent, a crescut cu aproximativ 40 la sută față de perioada similară a anului 2023. O majorare considerabilă se atestă în depistarea cazurilor de trafic de influență, care au crescut cu peste 90%, fals în acte publice cu 67%, iar numărul infracțiunilor de corupere activă și de delapidare a averii străine s-a triplat”, comunică CNA.

Potrivit sursei citate, în perioada menționată, ofițerii CNA au depistat 391 de infracțiuni față de 283 înregistrate în perioada similară a anului precedent, iar pentru documentarea a 90 de cazuri din cele menționate de instituție a conlucrat cu Procuratura și Ministerul Afacerilor Interne.

Din numărul total, 365 sunt infracțiuni de corupție sau conexe corupției, ceea ce reprezintă o creștere cu 52 la sută față de perioada de raport a anului 2023. Mai exact, din numărul de infracțiuni care au înregistrat creștere în perioada de referință, 77 de cazuri se referă la traficul de influență (40 de cazuri – 2023), corupere activă – 102 (34 – 2023), coruperea electorală – 6 (0 – 2023), delapidarea averii străine -11 (4-2023), luarea de mită – 8 (1-2023) și fals în acte publice -7 (5-2023).

CNA mai menționează că a scăzut numărul de cazuri depistate pe următoarele categorii: escrocherii – de 10 ori, exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu – cu 40 la sută.

„După criteriul de gravitate, numărul infracțiunilor deosebit de grave a crescut 57% și cu 73% cele grave. Cazurile mai puţin grave au scăzut de aproximativ 4 ori, iar cele ușoare – cu 18%. Cele mai multe infracțiuni au fost depistate în mun. Chișinău – 166, ceea ce reprezintă o creștere de 2 ori față de perioada similară a anului trecut”, transmite sursa citată.

Potrivit raportului subdiviziunii de urmărire penală a CNA, în gestiunea ofițerilor s-au aflat 985 de cauze penale sau cu 25 la sută mai multe față de 785 de dosare aflate în procedură în primele 6 luni ale anului trecut. În perioada de referință, 61 de persoane au fost reținute, iar 52 au fost ulterior arestate. Prejudiciul total stabilit pe cauzele penale din procedură este de circa 21 de milioane de lei, dintre care 190 de mii de lei au fost restituite benevol la etapa urmăririi penale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNA #creștere #infractiuni #Moldova

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.