Unul dintre cele mai emblematice simboluri ale Bucureștiului, Arcul de Triumf, comemorează participarea României în primul Război Mondial, de partea Aliaților.

Monumentul pe care îl vedem acum are 27 metri înălțime, fiind construit din marmură și granit. Predecesorul său, însă, a fost făcut din lemn, cu ocazia marcării a patru ani de la Marea Unire. A urmat un Arc din ipsos, dedicat încoronării regelui Ferdinand. În timp, însă, monumentul s-a deteriorat și devenit „incomod” pentru micul Paris, așa cum era numit Bucureștiul în perioada interbelică.

În anii 1930, vechiul Arc de Triumf din București a fost demolat, fiind construit obiectivul pe care îl vedem astăzi. Pentru ridicarea lui s-a folosit granit din Deva, marmură din Rușchița, iar pe lângă sculptorii români, au fost chemați și 10 specialiști din Italia, care să lucreze la decorarea monumentului inspirat din Paris.

Totuși, de-a lungul anilor, arcul s-a schimbat la față, concomitent cu schimbările politice din România.

Bunăoară, după venirea la putere a comuniștilor, de pe Arcul de Triumf au dispărut plăcile de pe părțile laterale, care conțineau textele proclamațiilor regelui Ferdinand către țară, cu ocazia intrării României în război și cu prilejul încoronării de la Alba Iulia în anul 1922. Acestea au fost înlocuite cu flori din piatră.

După Revoluția din 1989, florile au fost scoase, iar în locul lor s-au instalat medalioane din bronz, cu chipul reginei Maria și al regelui Ferdinand. Pe fațada nordică sunt sculptate simboluri care înfățișează bărbăția, credința și două reprezentări ale victoriei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe pietrele de boltă sunt inscripționate numele localităților unde s-au purtat bătălii în Primul Război Mondial pe teritoriul României: Mărășesti, Oituz, Cerna, Neajlov, Jiu, Olt, Mărăști.

Actualmente, an de an, soldați din România și din Republica Moldova defilează pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, marcând evenimentele istorice care au dus la construcția monumentului devenit simbol al Bucureștiului și al unității neamului.

#Arcul de Triumf #București #România turistică

Discuții aprinse și schimburi dure de replici au avut loc în Comisia economie a Parlamentului în timpul examinării proiectului de lege cu privire la licențierea provizorie a importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase. Deputații din opoziție au acuzat majoritatea parlamentară PAS că ar fi modificat radical proiectul între prima și a doua lectură, după intervenția Guvernului. Potrivit lor, modificările ar fi făcute în beneficiul unor companii mari din sector.

Este vorba despre modificarea termenului de licență de pe 31 octombrie, în loc de 31 decembrie, cum era în varianta inițială.

Conflictul a izbucnit în momentul în care proiectul nr. 290 a fost supus votului în comisie, cu modificările formulate în baza avizului Guvernului. Deputații din opoziție, Sergiu Stefanco, Vasile Costiuc și Serghei Ivanov au reproșat că forma ajunsă la vot ar fi substanțial diferită de cea susținută anterior în prima lectură, scrie BANI.MD.

„De ce ați votat legea în prima lectură, iar în a doua lectură ați schimbat tot?”, a fost una dintre întrebările adresate în timpul disputei.

Unul dintre deputații opoziției, Sergiu Stefanco a susținut că proiectul ar fi fost modificat după intervenția unor companii cu interese în domeniu și a lansat acuzații inclusiv la adresa președintelui Comisiei economie, Radu Marian.

„Au votat legea în prima lectură, după care a venit avizul Guvernului și au modificat-o totalmente. […] Au venit cu o lege, au votat-o în prima lectură, au venit ordinele de la corporațiile mari și peste noapte au schimbat tot”, a declarat deputatul Vasile Costiuc din fracțiunea „Democrația Acasă”

În timpul schimbului de replici a fost invocat și numele companiei Trans-Oil, opoziția a spus că modificările ar avantaja interesele marilor jucători din sector. Afirmațiile privind presupusa influență a companiilor asupra modificării proiectului au fost formulate de deputați în cadrul disputei și nu au fost însoțite, în fragmentul declarațiilor prezentat, de probe care să le confirme.

Discuția a degenerat ulterior într-un schimb de acuzații privind eventualele interese de afaceri ale unor deputați în agricultură și procesarea producției.

Opoziția a mai susținut că modificările introduse în baza avizului Guvernului au schimbat atât de mult proiectul inițial încât autorii au ajuns în situația de a nu mai susține propria inițiativă.

„Ne-au pus în situația în care noi, cei din opoziție, n-am votat legea propusă de opoziție, pentru că, prin modificările Guvernului, au făcut absolut altă lege”, a afirmat deputatul Serghei Ivanov

În replică, pe parcursul ședinței au existat reproșuri privind posibile interese personale ale unor promotori ai proiectului în domeniul agricol, discuțiile fiind întrerupte în repetate rânduri de intervenții și schimburi tensionate de replici.

Proiectul nr. 290 vizează instituirea unui mecanism provizoriu de licențiere a importurilor unor culturi cerealiere și oleaginoase. Disputa din Comisia economie s-a concentrat în special asupra modificărilor operate după prima lectură și asupra impactului acestora asupra fermierilor, procesatorilor și marilor companii din sector.

#Cereale #licențiere #opozitie #parlament #Radu Marian #scandal