Unul dintre cele mai emblematice simboluri ale Bucureștiului, Arcul de Triumf, comemorează participarea României în primul Război Mondial, de partea Aliaților.

Monumentul pe care îl vedem acum are 27 metri înălțime, fiind construit din marmură și granit. Predecesorul său, însă, a fost făcut din lemn, cu ocazia marcării a patru ani de la Marea Unire. A urmat un Arc din ipsos, dedicat încoronării regelui Ferdinand. În timp, însă, monumentul s-a deteriorat și devenit „incomod” pentru micul Paris, așa cum era numit Bucureștiul în perioada interbelică.

În anii 1930, vechiul Arc de Triumf din București a fost demolat, fiind construit obiectivul pe care îl vedem astăzi. Pentru ridicarea lui s-a folosit granit din Deva, marmură din Rușchița, iar pe lângă sculptorii români, au fost chemați și 10 specialiști din Italia, care să lucreze la decorarea monumentului inspirat din Paris.

Totuși, de-a lungul anilor, arcul s-a schimbat la față, concomitent cu schimbările politice din România.

Bunăoară, după venirea la putere a comuniștilor, de pe Arcul de Triumf au dispărut plăcile de pe părțile laterale, care conțineau textele proclamațiilor regelui Ferdinand către țară, cu ocazia intrării României în război și cu prilejul încoronării de la Alba Iulia în anul 1922. Acestea au fost înlocuite cu flori din piatră.

După Revoluția din 1989, florile au fost scoase, iar în locul lor s-au instalat medalioane din bronz, cu chipul reginei Maria și al regelui Ferdinand. Pe fațada nordică sunt sculptate simboluri care înfățișează bărbăția, credința și două reprezentări ale victoriei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe pietrele de boltă sunt inscripționate numele localităților unde s-au purtat bătălii în Primul Război Mondial pe teritoriul României: Mărășesti, Oituz, Cerna, Neajlov, Jiu, Olt, Mărăști.

Actualmente, an de an, soldați din România și din Republica Moldova defilează pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, marcând evenimentele istorice care au dus la construcția monumentului devenit simbol al Bucureștiului și al unității neamului.

#Arcul de Triumf #București #România turistică

Președintele parlamentului iranian a cerut duminică, 25 octombrie, populației să diminueze consumul de gaze cu 10%, pe măsură ce se apropie iarna, pentru a reduce tensiunile asupra aprovizionării în timpul sezonului rece, relatează Agerpres.

Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, exacerbată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de un atac israeliano-american.

„Pentru a trece peste iarna care se apropie, o mobilizare națională este esențială (…) pentru a reduce consumul de gaze cu cel puțin 10%”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-un video difuzat de media locale.

Temperaturile scad adesea sub zero grade Celsius în Iran în timpul iernii, în special în nordul țării.

„Oricine economisește combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar”, a mai dat asigurări Ghalibaf.

După începerea războiului, instalațiile de gaze, în special în sudul țării, au fost ținta atacurilor aeriene americane care au scos din funcțiune rafinăriile, conform guvernului.

La începutul lunii octombrie, prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Reza Aref, a indicat că guvernul anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în timpul sezonului rece, din cauza pagubelor provocate de război, conform agenției oficiale de știri IRNA.

Un armistițiu din aprilie a pus capăt la aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie s-a semnat un memorandum de înțelegere care viza încheierea definitivă a conflictului, dar acesta s-a prăbușit în iulie.

Negocierile sunt în impas de atunci.

Deși atacurile au încetat practic în ultimele săptămâni, conflictul este acum centrat în jurul Strâmtorii strategice Ormuz, pe care Iranul susține că o controlează.

Statele Unite, care au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, spun că vor să crească presiunea economică asupra Iranului, care este deja supus sancțiunilor internaționale de decenii.