Unul dintre cele mai emblematice simboluri ale Bucureștiului, Arcul de Triumf, comemorează participarea României în primul Război Mondial, de partea Aliaților.

Monumentul pe care îl vedem acum are 27 metri înălțime, fiind construit din marmură și granit. Predecesorul său, însă, a fost făcut din lemn, cu ocazia marcării a patru ani de la Marea Unire. A urmat un Arc din ipsos, dedicat încoronării regelui Ferdinand. În timp, însă, monumentul s-a deteriorat și devenit „incomod” pentru micul Paris, așa cum era numit Bucureștiul în perioada interbelică.

În anii 1930, vechiul Arc de Triumf din București a fost demolat, fiind construit obiectivul pe care îl vedem astăzi. Pentru ridicarea lui s-a folosit granit din Deva, marmură din Rușchița, iar pe lângă sculptorii români, au fost chemați și 10 specialiști din Italia, care să lucreze la decorarea monumentului inspirat din Paris.

Totuși, de-a lungul anilor, arcul s-a schimbat la față, concomitent cu schimbările politice din România.

Bunăoară, după venirea la putere a comuniștilor, de pe Arcul de Triumf au dispărut plăcile de pe părțile laterale, care conțineau textele proclamațiilor regelui Ferdinand către țară, cu ocazia intrării României în război și cu prilejul încoronării de la Alba Iulia în anul 1922. Acestea au fost înlocuite cu flori din piatră.

După Revoluția din 1989, florile au fost scoase, iar în locul lor s-au instalat medalioane din bronz, cu chipul reginei Maria și al regelui Ferdinand. Pe fațada nordică sunt sculptate simboluri care înfățișează bărbăția, credința și două reprezentări ale victoriei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe pietrele de boltă sunt inscripționate numele localităților unde s-au purtat bătălii în Primul Război Mondial pe teritoriul României: Mărășesti, Oituz, Cerna, Neajlov, Jiu, Olt, Mărăști.

Actualmente, an de an, soldați din România și din Republica Moldova defilează pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, marcând evenimentele istorice care au dus la construcția monumentului devenit simbol al Bucureștiului și al unității neamului.

#Arcul de Triumf #București #România turistică

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a calificat drept „antirusă” decizia Chișinăului de a declara persona non grata un angajat al ambasadei ruse în Republica Moldova, după prăbușirea unei drone în raionul Telenești. Potrivit acesteia, Moscova va răspunde măsurii anunțate de autoritățile moldovenești, transmite newsmaker.md

„Această decizie a autorităților moldovenești face parte din cursul distructiv antirus al Chișinăului, îndreptat spre distrugerea completă a relațiilor ruso-moldovenești, vechi de secole, și ruperea legăturilor dintre popoarele celor două țări. În ultimii ani, au avut loc mai multe expulzări ale diplomaților ruși din Republica Moldova, sub pretexte inventate sau fără niciun motiv. Scopul real al acestor acțiuni este de a îngreuna la maximum activitatea Ambasadei Rusiei la Chișinău”, a declarat Maria Zaharova, într-un comunicat emis pe 24 octombrie.

Reprezentanta Ministerului rus de Externe a menționat că Moscova va da „un răspuns ferm și adecvat” la măsura Chișinăului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un colaborator al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău va fi declarat persona non grata. Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut în satul Chiștelnița, raionul Telenești.

Amintim că drona căzută în raionul Telenești a fost găsită de un localnic care a alertat imediat Poliția. La fața locului se află polițiștii, care au încercuit perimetrul și asigură securitatea localnicilor. Totodată, spre locul incidentului se deplasează specialiștii Secției tehnico-explozive a Poliției, care vor examina obiectul și vor stabili toate circumstanțele.

#Maria Zaharova