2, 448 milioane de persoane și 1, 655 milioane de locuințe, inclusiv locuințe ocupate, secundare și neocupate, au fost recenzate, în perioada 8 aprilie – 7 iulie, când în Republica Moldova s-a desfășurat Recensământul Populației și Locuințelor 2024. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul persoanelor indică atât persoanele cu reședință obișnuită, cât și cele fără reședință obișnuită în Republica Moldova, inclusiv eventualele dublări, care vor fi identificate la etapa de procesare.

Primele date mai desfășurate urmează să fie prezentate la finele anului curent, iar datele detaliate vor fi prezentate în decembrie 2025, scrie IPN.

Directorul general al BNS, Oleg Cara, a declarat, în cadrul unui eveniment prilejuit de finalizarea lucrărilor de recenzare, că „spre deosebire de Recensământul Populației și Locuințelor din 2014, cuprinderea recensământului din 2024 a fost mai extinsă”.

„Recenzarea ne-a oferit posibilitatea să colectăm date în teren de la populație. Totodată, noi suntem conștienți de faptul că o parte a populației a rămas nerecenzată dintr-un motiv sau altul. În cea mai mare parte, din cauza evitării de a prezenta informații.

(…) În total am avut peste 10 mii de refuzuri categorice pe parcursul perioadei de recenzare, însă la finalul recenzării numărul lor a fost mai mic de 4 mii. S-a lucrat cu fiecare caz în parte… Cu toate acestea, avem și locuințe finalizate fără contact. Sunt locuințe în cazul căror nu a fost posibil de identificat o persoană care locuiește în ea”, a mai spus Oleg Cara.

Directorul BNS a mai spus că în perioada 15 iulie-11 august, în mai multe localități va fi desfășurată și Ancheta Post-recenzare. Aceasta include un subset de întrebări din chestionarele utilizate la recensământ. Prin intermediul acestui exercițiu va fi măsurat, în special, gradul de acoperire a populației cu reședința obișnuită, dar și precizia unor date colectate la recensământ.

Potrivit BNS, Recensământul Populației și Locuințelor 2024 este primul recensământ din Republica Moldova care a fost organizat și desfășurat în format digital, datele de la populație fiind colectate prin interviu față-în-față, utilizând tablete și hărți digitale. Procesul de colectare a datelor în teren s-a desfășurat cu respectarea confidențialității și asigurarea regulilor de protecție a datelor.

Conform legislației, recensământul este efectuat cel puțin o dată la 10 ani, în cadrul rundelor mondiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biroul National de Statistica #Moldova #populație #recensământ 2024

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.