Michal Krawczyk, profesor la Universitatea din Varșovia, a explicat în marja Moldova Security Forum (MSF) cum diferențele dintre oameni pot genera diviziuni în societate. În cadrul unui interviu publicat de PISA, expertul a menționat că modelele comportamentale sunt generate inclusiv de mediul de trai, nivelul de încredere în autorități și interconexiuni.
Spre exemplu, potrivit lui, în statele post-comuniste, vârstnicii au mai puțină încredere în autorități. Totuși, potrivit cercetătorului, situația poate fi diferită de la un stat la altul, iar ceea ce percep cetățenii unii țări într-un fel, poate avea efect invers în altă țară.
„În medie, oamenii consideră că situația țării este mult mai rea decât propria lor situație personală. Pentru un cercetător care lucrează cu metode experimentale, așa cum sunt eu, acest lucru sugerează posibilitatea unei intervenții menite să corecteze aceste percepții. (…) Însă, dacă oamenii cred că situația țării nu este bună, există șanse mari să presupună și că ceilalți – la nivel individual – consideră că situația lor s-a înrăutățit sau că se înrăutățește în continuare. (…)
Trăim vremuri dificile. Iar mulți oameni sunt de părere că astfel de vremuri necesită un lider puternic. (…) S-ar putea spune că povestea integrării europene este povestea unor țări democratice care au reușit să conlucreze, să colaboreze și să aducă o pace durabilă pe continent, în pofida șocurilor geopolitice”, consideră profesorul Krawczyk.
În opinia sa, Moldova reprezintă o poveste de succes și inspirațională, în contextul procesului de integrare europeană. Pe de altă parte, Krawczyk menționează că Rusia promovează narațiuni care implică denaturarea realității. Conform expertului, „aspecte precum statul de drept, onestitatea, transparența și creșterea nivelului de trai sunt mult mai importante pentru consolidarea încrederii în democrație pe termen lung. Iar acest proces necesită timp. Nu se poate trece brusc la o societate bazată pe o încredere mai solidă. Este nevoie de răbdare”.
