Fostul premier Ion Chicu este convins că epopeea cu înstrăinarea spațiilor comerciale de la aeroport nu reprezintă decât un nou episod din „opera” începută în 2013, când la guvernare se aflau aceiași oameni. Mai mult, spune el, schema a fost gândită în așa fel, încât cheltuielile să rămână pe umerii statului, iar câștigurile să meargă în buzunare private.

„Să luăm din nou același aeroport. Există doar precedentul din 2013, mai mult decât atât, acești oameni făceau parte din acel Guvern. Chiar nu vă dați seama că acesta este epizodul următor al aceleeași opere? Scopul investitorilor e clar: vor să găsească o posibilitatea să câștige în timp scurt mulți bani, fără să investească nimic. Vorba este însă despre stat”, a accentuat Ion Chicu, atrăgând atenția că toate investițiile care trebuie făcute rămân în continuare pe seama bugetului public.

„Încă o dată – se dă nu întregul aeroport, ci doar activele care aduc profit. Cele care necesită investiții rămân în continuare pe umerii statului. De exemplu, pista de aterizare este un obiectiv foarte scump de întreținut. Rămâne la stat. Există și alte elemente, cum ar fi securitatea și altele. La fel. Dar iată că zona Duty-Free, restaurantele, care asigură profituri de 500%, noi le înstrăinăm”, a menționat fostul premier.

Anterior, același Ion Chicu a mai atras atenția asupra faptului că, în încercarea disperată de a da spațiile Aeroportului francezilor, guvernul Maiei Sandu a aprobat un proiect de lege, prin care a făcut posibilă privatizarea Palatului Republicii, a mai multor teatre și a Casei Presei.

Este vorba despre un un șir de amendamente, adoptate de cabinetul de miniștri în luna iunie, care prevăd că anumite acte importante ale Guvernului pot fi adoptate „în afara procedurii standard de aprobare”, adică fără transparență, fără publicare în Monitorul Oficial și fără un control constituțional.

#despre aeroport #Ion Chicu #profituri de 500%

Prima autostradă din istoria Republicii Moldova face un pas important spre realizare. Administrația Națională a Drumurilor a lansat licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate al tronsonului Ungheni–Budești, cu o lungime de aproximativ 125 de kilometri. Valoarea estimată a contractului este de 88 de milioane de lei, fără TVA, iar finanțarea va fi asigurată din Fondul Rutier național.

Viitoarea autostradă va continua proiectul A8 – Autostrada Unirii din România, urmând să treacă Prutul prin zona Ungheni și să asigure ulterior conexiunea spre Chișinău și, în perspectivă, spre Odesa, transmite Libertatea.ro.

”Betonka”, aleasă pentru traseul autostrăzii

Una dintre cele mai importante decizii a fost deja luată: autoritățile de la Chișinău au optat pentru modernizarea și extinderea drumului național M5, cunoscut drept „betonka”, ca bază pentru viitoarea autostradă, potrivit Radio Europa Liberă Moldova.

Potrivit studiului de prefezabilitat, această variantă a fost preferată traseului R1 Chișinău–Sculeni. R1 ar fi presupus lucrări mai dificile din cauza reliefului și diferențelor de altitudine și ar fi putut afecta zona protejată a Rezervației Naturale „Plaiul Fagului”.

În schimb, traseul pe M5 are deja o serie de avantaje: ocolirea mai multor localități, existența unor noduri rutiere cu intersecții denivelate și posibilitatea extinderii la patru benzi.

Primii 5 kilometri, în continuarea autostrăzii din România

Potrivit documentației de licitație, proiectul din Republica Moldova va fi conectat direct la infrastructura construită în România. După realizarea noului pod peste Prut de la Ungheni, primii aproximativ 5 kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova vor asigura legătura cu zona stației feroviare Berești.

O problemă tehnică importantă va trebui însă soluționată în timpul proiectării. Viitoarea autostradă va intersecta gazoductul strategic Iași–Ungheni, iar conducta nu corespunde în prezent normelor tehnice necesare pentru subtraversarea unei autostrăzi. Astfel, vor fi necesare lucrări suplimentare pentru adaptarea și protejarea rețelei de gaze.

Traseul dintre Ungheni și Negrești va fi împărțit în două segmente, pentru care estimările preliminare indică un necesar de cel puțin 1,2 miliarde de euro. Tronsonul Negrești–Budești, de aproximativ 30 de kilometri, nu are deocamdată un cost estimat, acesta urmând să fie stabilit în urma studiului de fezabilitate.

Cât ar putea costa autostrada până la Odesa

Studiul de prefezabilitate estimează că realizarea întregului traseu Ungheni–Chișinău–Odesa ar putea ajunge la aproximativ 2,8 miliarde de euro. Licitația lansată acum vizează însă doar studiul de fezabilitate pentru tronsonul din Republica Moldova până la Budești. Extinderea spre Odesa nu face parte din documentația actuală. Studiul de fezabilitate va stabili soluțiile tehnice, costurile și parametrii necesari pentru etapele ulterioare de proiectare și construcție.

A8, legătura rutieră dintre România și Republica Moldova

În România, Autostrada A8 este proiectată pe o lungime de aproximativ 305 kilometri, între Târgu Mureș și Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova. Autostrada traversează zona montană dintre Târgu Mureș și Târgu Neamț, apoi continuă spre Iași și Ungheni. Sectorul Târgu Neamț–Iași–Ungheni are aproximativ 93 de kilometri și este finanțat prin mecanismul SAFE.

Odată finalizat, proiectul ar putea crea un coridor rutier de mare viteză care să lege Transilvania, Moldova românească, Republica Moldova și, în perspectivă, Ucraina, prin continuarea traseului spre Odesa.