Semnătura electronică a fost suplinită cu inscripția „Moldova Europeană”. Conform reprezentanților Guvernului, măsura face parte dintr-o campanie de informare publică.

Purtătorul de cuvânt al cabinetului de miniștri, Daniel Vodă, a menționat în cadrul conferinței desfășurate după ședința Executivului că oponenții nu pot combate ideea că Republica Moldova se află pe continentul european.

„Am explicat mai devreme proactiv că semnătura electronică sau identitatea digitală, la secțiunea locație este Moldova Europeană. Probabil oponenții acestei idei nu pot combate ideea că Republica Moldova este pe continentul european. Am menționat că în cadrul acestei campanii avem mai multe activități de comunicare publică. Una dintre aceste activități este adăugarea acestui element în semnătura fiecărui cetățean”, a declarat Vodă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialul a făcut referire la declarația Parlamentului cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova. De asemenea, el a punctat că autoritățile intervin, pentru a informa despre avantajele integrării europene a țării noastre.

Amintim că, în ultimele zile, pe canalele de comunicare a politicienilor pro-ruși și de opoziție au fost publicate mai multe mesaje critice cu referire la inscripția adăugată la semnătura electronică.

#Daniel Voda #explicatii #Guvern #Moldova europeana #semnătura electronică

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.