Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a înaintat astăzi, 25 iulie, Parlamentului propunerea de numire a ministrului finanțelor, Petru Rotaru, în funcția de viceguvernator al băncii centrale. Potrivit unui comunicat emis de instituție, decizia face parte din demersurile BNM de asigurare a stabilității și dezvoltării continue a sectorului financiar din Republica Moldova.

„Suntem convinși că experiența, integritatea și reputația domnului Rotaru vor aduce o contribuție semnificativă la îndeplinirea misiunii Băncii Naționale si la consolidarea sistemului financiar al Moldovei” afirmă guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

Propunerea pentru numirea lui Petru Rotaru urmează să fie supusă votului în Parlamentul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în dimineața zilei de joi 25 iulie, premierul Dorin Recean a anunțat, într-o postare pe Fcaebook, că ministrul finanțelor, Petru Rotaru, și-a dat demisia.

Petru Rotaru deține funcția de ministru al finanțelor din 2023 și are o vastă experiență în domeniul financiar, demonstrând calități remarcabile de-a lungul carierei sale. A absolvit Academia de Studii Economice din Moldova în 2007, cu specializarea finanțe și contabilitate, și a obținut un master în drept la aceeași instituție între 2010 și 2012.

Parcursul său profesional a inclus funcții în sectorul financiar și administrația publică. Între 2016 și 2023 a fost membru al Curții de Conturi a Republicii Moldova, iar ulterior a preluat conducerea Serviciului Fiscal de Stat.

Demisie răsunătoare în Guvernul Recean. Șeful de la Finanțe pleacă din funcție

#Anca Dragu #BNM #ministrul Finantelor #Petru Rotaru

Rusia încearcă să slăbească democrațiile din vecinătatea sa, promovând diviziunile sociale și un model de guvernare care prezintă autoritarismul drept o alternativă la democrație. Este opinia expertului Watchdog, Eugen Muravschi, exprimată în cadrul dezbaterii publice „Inteligența artificială – manual de utilizare în dezinformare”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit expertului, Kremlinul urmărește ca statele din regiune să rămână vulnerabile din punct de vedere politic, economic și militar, pentru a-și păstra influența asupra lor.

„Rusia are mai multe obiective, în funcție de interesele sale strategice într-o anumită țară. În Europa de Est, unul dintre scopurile sale este creșterea popularității Rusiei, mobilizarea susținătorilor și a oamenilor care împărtășesc ideologia Kremlinului. În multe țări, Rusia promovează intenționat o polarizare și o divizare socială, lasă să crească tensiunile în societate, ca diferite grupuri sociale să nu mai dialogheze între ele, ceea ce generează un teren fertil pentru apariția unor curente extremiste. Scopul Rusiei este ca democrațiile, mai ales în vecinătatea sa, să nu funcționeze”, a explicat expertul Eugen Muravschi.

În opinia sa, slăbirea democrațiilor din apropierea Rusiei servește și unui obiectiv intern al Kremlinului: evitarea apariției unui model democratic funcțional, care ar putea deveni un exemplu pentru cetățenii ruși.

„Rusia nu-și dorește democrație la granițele sale, ca să nu se „infecteze” și cetățenii ruși. Rusia vrea să promoveze un model disfuncțional de democrație, ca ulterior să spună că, decât o astfel de democrație, mai bine să existe modelul din Rusia. Avem și în Republica Moldova oameni care promovează ideea de stabilitate autoritară, fără haosul democrației”, a menționat Eugen Muravschi.

Potrivit expertului, un alt obiectiv al Moscovei este diminuarea sprijinului occidental pentru Ucraina și menținerea fostelor republici sovietice într-o relație de dependență față de Kremlin.

„Acum, unul dintre principalele obiective ale Rusiei este să scadă sprijinul pentru Ucraina în Europa și SUA. Scopul general al Rusiei este să-și restaureze vechile sfere de influență. De aceea, Rusia își dorește ca fostele state membre URSS să nu fie capabile de apărare. De aici apar toate narativele precum că nu avem nevoie de radare și armată. Rusia nu-și dorește ca aceste state să fie autonome din punct de vedere economic, respectiv, trebuie să depindă de piața și energia rusă”, a mai spus expertul Watchdog.