Până la data de 30 august, statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să trimită președintei Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, numele a doi candidați – un bărbat și o femeie – pentru postul de comisar european. Unele guverne și-au făcut deja publice propunerile, înainte ca șefa CE să solicite acest lucru. Totuși, există încă state care nu au luat o decizie oficială, cum ar fi România, transmite antena3.ro.

Ursula von der Leyen a anunțat joi: „Comisia a trimis în această dimineață scrisoarea președintelui statelor membre prin care le cere numele candidaților pentru postul de comisar. Data limită pentru răspuns: 30 august. Nu vom comenta anunțurile individuale ale statelor membre în acest context.”

Fiecare ţară are dreptul la un comisar. Ursula von der Leyen este propunerea Germaniei, iar Kaja Kallas, susţinută de liderii UE pentru a fi următorul şef al politicii externe, va fi reprezentanta Estoniei (şeful politicii externe este numit de Consiliul European, dar este vicepreşedinte al Comisiei).

Cu privire la țările care au optat să nu facă schimbări, mai multe guverne preferă să evite conflictele interne trimițându-l pe actualul comisar înapoi în Berlaymont, sediul Comisiei. Experiența lor și relația personală cu von der Leyen ar putea facilita obținerea unui portofoliu mai avantajos.

De exemplu, Maroš Šefčovič (Slovacia) și Valdis Dombrovskis (Letonia), considerați comisari de încredere, își vor adăuga încă cinci ani la mandatul lor în Comisia Europeană. Este de așteptat ca același lucru să se aplice și în cazul Dubravka Šuica (Croația), deși aceasta nu a fost încă confirmată oficial de guvernul său.

Comisarul olandez Wopke Hoekstra, care a preluat postul de la Frans Timmermans, va rămâne în cadrul Comisiei pentru încă cinci ani, chiar dacă partidul său nu mai face parte din guvernul olandez. Rămâne de văzut dacă liderii din Franța și Grecia vor decide să își reînnoiască mandatele pentru actualii comisari, Thierry Breton și Margaritis Schinas.

Ce nume noi sunt deja știute?

În ce privește numele noi, tot mai multe state au început să propună candidați, chiar înainte de solicitarea oficială din partea lui von der Leyen. Spania își propune să obțină un portofoliu important în domeniul energiei și climei pentru ministrul său pentru tranziție ecologică, Teresa Ribera, considerată cea mai proeminentă socialistă din viitoarea Comisie.

Suedia o va trimite pe ministra afacerilor europene, Jessika Roswall; Finlanda o va susține pe eurodeputata Henna Virkkunen; Slovenia l-a propus pe fostul președinte al Curții de Conturi, Tomaž Vesel; Irlanda l-a ales pe ministrul de finanțe, Michael McGrath; iar Republica Cehă l-a nominalizat pe ministrul industriei și comerțului, Jozef Síkela. Cu toate acestea, rămân peste zece țări care nu au făcut încă publică alegerea lor, dar se așteaptă ca din ce în ce mai multe propuneri să fie înaintate în săptămânile următoare.

Până acum, nimeni nu a prezentat public doi candidați, conform cerințelor, dar liderii europeni sunt conștienți că von der Leyen își dorește o Comisie echilibrată din punct de vedere al genului. În unele situații, negocierile vor avea loc în culise cu privire la nume și portofolii, pentru a evita prejudicierea unui candidat care ar putea fi respins.

Care sunt propunerile României pentru postul de comisar european

Surse guvernamentale au declarat pentru antena3.ro că sunt două nume principale pe care premierul Marcel Ciolacu le-ar putea propune pentru postul de comisar. Acestea sunt Mihai Tudose, dacă România obține portofoliul pentru economie și Victor Negrescu, dacă ne revine portofoliul pentru extindere. De asemenea, surse din PSD susțin că un post de comisar este vizat și de actualul președinte al Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, potrivit sursei citate.

Procedural, România ar trebui să transmită la Bruxelles două variante, un bărbat și o femeie, din care președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, să aleagă. România, însă, a propus în ultimele două mandate ale Comisiei femei în funcția de comisar, pe Corina Crețu (2014) și Adina Vălean (2019).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comisari #Comisia Europeană #Ursula von der Leyen

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.