Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Iohannis va participa la deschiderea Jocurilor Olimpice, la invitația lui Macron. Dar Zelenski și Sandu?

25 Iul. 2024, 18:05
 // Categoria: Sport // Autor:  Elena Putregai
25 Iul. 2024, 18:05 // Sport //  Elena Putregai

Preşedintele României, Klaus Iohannis, va participa vineri, 26 mai curent, la invitația președintelui francez, Emmanuel Macron, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Responsabilii de la Kiev nu au precizat dacă preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski va fi prezent și el. Nici responsabilii de la Chișinău nu au oferit detalii publice, dacă președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost invitată.

Vineri, la ora 17.30, Klaus Iohannis va fi prezent la recepţia oferită de preşedintele francez Emmanuel Macron, iar de la ora 20.30 – la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, în Piața Trocadéro.

Klaus Iohannis a primit săptămâna trecută, la Palatul Cotroceni, echipa olimpică a României care va merge la Jocurile Olimpice de la Paris. Șeful statului le-a înmânat sportivilor drapelul României, care va fi purtat decanotorii Ionela şi Marius Cozmiuc.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a dat asigurări, marţi, cu trei zile înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de la Paris, că “va fi o ceremonie unică şi vom vedea cu toţii, de vineri seară, de ce a meritat”.

Aproximativ 100 de șefi de state și de guverne sunt așteptați la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, ce va avea loc vineri, 26 iulie.

Noul premier britanic Keir Starmer, care vrea să pună accent pe întărirea relaţiilor cu Franţa, va asista la parada fluvială. Printre alţi invitaţi aşteptaţi se numără cancelarul german Olaf Scholz, preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, omologul său finlandez Alexander Stubb şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

Soţia preşedintelui Joe Biden, Prima Doamnă a SUA, Jill Biden, şi-a confirmat, de asemenea, prezenţa, în timp ce soţul vicepreşedintelui SUA, Kamala Harris, noul candidat la alegerile prezidenţiale, Douglas Emhoff, va asista la ceremonia de închidere.

O certitudine este aceea că preşedintele rus Vladimir Putin va fi marele absent, după ce Rusia a fost exclusă în calitate de naţiune din cauza războiului din Ucraina declanşat de liderul de la Kremlin în februarie 2022.

Nici președintele Chinei, Xi Jinping, nu va face deplasarea, dar va fi reprezentat la cel mai înalt nivel de vicepreşedintele Han Zheng.

Vineri, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va difuza un mesaj de pace în lume, în timp ce preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, va face apel la „un armistiţiu olimpic”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!