Rămășițele unor drone rusești, de tip Geran 1/2, au ajuns din nou pe teritoriul României, în noaptea de 24 spre 25 iulie 2024, în zona localității Plauru din județul Tulcea.
România protestează după atacurile rusești cu drone. Ambasadorul Rusiei a fost convocat la MAE
Ministerul Apărării Naționale a României (MAPN) a transmis, joi, că a intensificat măsurile de monitorizare și supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, după ce Rusia a reluat atacurile împotriva Ucrainei în zona portuară aflată în apropierea graniței Ucrainei cu România.
„Începând cu ora 1.32, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Finlandeze au decolat din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situației aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 3.25″, se arată într-un comunicat transmis de MAPN.
Între timp, populația din județul Tulcea a fost alertată prin Sistemul Ro-Alert, gestionat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, pentru a se pune la adăpost.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad a declarat joi că România are un sistem de supraveghere antiaeriană „foarte bun” și că rămăşiţele de drone de provenienţă rusească găsite în România sunt, cel mai probabil, rezultatul acţiunilor forţelor armate ucrainene.
Deși resturile dronelor nu au căzut în zone locuite și nu au făcut victime, prăbușirea lor pe teritoriul României a stârnit controverse în spațiul public față de modul în care forțele de apărare acționează pentru a preveni astfel de incidente.
Legislația actuală nu este adaptată pentru acțiuni împotriva unor drone în derivă, atunci când ajung în spațiul aerian al Românie, chiar și când sunt încărcate cu explozibil și pot reprezenta un pericol pentru populație, arată generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost eprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.
„Pericolul căderii resturilor de drone și al ajungerii în spațiul României și prăbușirii unor drone aflate în derivă este constant, deoarece porturile ucrainene sunt și vor fi o țintă preferată a loviturilor pe care rușii le realizează cu dronele HESA Shahed 136 (Geranium 2). Problema mai complicată este cum reacționează Armata României față de posibilitatea căderii dronelor în derivă, care rămân încărcate cu 30 până la 50 de kilograme de explozibil. Resturile reprezintă un pericol, dar nu atât de mare ca existența unei încărcături explozive destul de consistente, în situația unei drone în derivă. Până acum acestea au căzut în zone nelocuite, dar ele pot cădea și în zone locuite, pentru că adâncimea cea mai mare de pătrundere pe teritoriul României a fost de peste 20 de kilometri. Ca atare, problema cea mai dificlă este a legislației”, arată generalul (r) Virgil Bălăceanu.
În prezent, procedurile pe care trebuie să le îndeplinească militarii, în cazul dronelor și chiar al rachetelor care ajung în spațiul aerian al României, nu permit o acțiune rapidă de distrugere a acestora.
„Pentru ca acest lucru să poată fi realizat este nevoie de modificări la Legea Apărării, la Legea de organizare și Funcționare a Ministerului, la Legea privind regimul armelor și munițiilor și mai ales la Legea 257/2001, care stabilește modul în care, în cadrul misiunilor de poliție aeriană, se acționează împotriva aeronavelor care intră neautorizat în spațiul aerian al României. Ori, prevederile legii, la articolul 8, sunt inoperabile, când vorbim de drone în derivă și, de ce nu, trebuie să luăm în calcul și posibilitatea unor rachete care ajung accidental pe teritoriul României și care trebuie să fie distruse”, arată generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Potrivit legii țării vecine, împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României Ministerul Apărării Naţionale, forțele armate vor lua succesiv următoarele măsuri: stabilirea de la sol a poziţiei aeronavei, a legăturii radio şi a identităţii acesteia; transmiterea de la sol a informaţiilor şi dispoziţiilor către pilotul sau echipajul aeronavei, în vederea utilizării autorizate a spaţiului aerian al României; interceptarea aeronavei care continuă să utilizeze neautorizat spaţiul aerian al României; executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare; executarea focului de nimicire de către aeronavele interceptoare sau executarea focului de nimicire de către mijloacele terestre de apărare aeriană.
Toate aceste proceduri presupun un timp îndelungat de acțiune, spune fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles
„Trebuie să considerăm dronele în derivă ca și munție teleghidată de tip loitering (n.r. rătăcită) și cel care o identifică, fie că vorbim de mijloace de apărare antiaeriană, cu baza la sol, fie că vorbim de aeronave care execută misiunea de poliție aeriană, să poată deschide focul, ținând seama și de specificul zonei în care se execută, astfel încât să se realizeze distrugerea în zbor a dronei în derivă și să nu se pună în pericol populația din zona respectivă prin căderile de resturi. Problema pricipală este că la ora actuală legislația nu permite un asemenea lucru, pentru că se poate executa foc doar în zona unităților militare, pentru paza și apărarea acestora, și se pot executa trageri doar în poligoanele în care se execută instrucția armatei României”, a mai arătat președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România.
Rămășițele dronelor rusești ajunse pe teritoriul României provin fie de la echipamente care fie au fost lovite de mijloacele de apărare antiaeriană, respectiv de mitralierele antiaeriene folosite în zona porturilor, fie forțele armate ale Ucrainei au folosit mijloace electronice care au dus la bruierea sistemului de dirijare prin GPS (Glonass-ul rusesc), a completat generalul (r) Virgil Bălăceanu.
