Schimbările climatice provoacă migrația unor specii de plante și copaci spre zone mai temperate. Odată cu deșertificarea care se manifestă mai ales în zona de sud a Republicii Moldova, unele specii dispar din păduri și sunt înlocuite cu alte forme de vegetație. Afirmația aparține Iulianei Cantaragiu, consilieră în domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice a Președinției.

Prezentă în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, ea a afirmat că seceta și canicula afectează creșterea multor copaci lăsând loc pentru specii mai puțin pretențioase precum salcâmul sau oțetarul.

„Cercetătorii au stabilit o migrațiune a unor specii de arbori spre nord. Fagul este un arbore care nu mai rezistă nici măcar în zona de centru a țării, el se usucă. Asta se observă mai ales în rezervația Plaiul Fagului. Sunt afectate și anumite specii de stejar, dar avem altă formă care s-a aclimatizat foarte bine la noile condiții climatice, este mai rezistentă la temperaturile ridicate”, a menționat Iuliana Cantaragiu.

Un alt pericol pentru păduri sunt incendiile care se pot extinde pe arii mari de vegetație. Dumitru Vieru, șef adjunct al Direcției prevenție a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a declarat că plantațiile noi de arbori sunt cele mai afectate de foc.

„Pădurile tinere sunt mai vulnerabile la incendii din cauza vegetației uscate de la rădăcina copacilor care sporește riscul de aprindere. O altă cauză sunt miriștile care pot conduce la răspândirea focului spre pădurile tinere. Un astfel de incendiu s-a produs în luna iulie la Cahul unde au ars aproximativ zece hectare de pădure tânără”, a spus Dumitru Vieru.

În primele șase luni ale anului au avut loc 2395 de incendii de vegetație care au afectat aproape cinci mii de hectare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arbori #Consens national #incendii de vegetatie #schimbari climatice

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.