Ministerul Afacerilor Externe a venit cu o reacție după ce la sediul MAE a fost convocat Ambasadorul Federației Ruse în Moldova, Oleg Vasnețov. Potrivit unui comunicat de presă, cetățeanul rus urmează să părăsească teritoriul țării noastre în următoarele zile.

„Decizia autorităților moldovenești a fost luată urmare activităților specifice întreprinse, în rezultatul cărora au fost obținute informații și probe care atestă desfășurarea pe teritoriul Republicii Moldova (de către diplomatul rus) a unor activități incompatibile cu statutul diplomatic. În acest context, colaboratorul Ambasadei ruse urmează să părăsească Republica Moldova”, anunță MAE.

Precizăm că Oleg Vasnețov a rămas profund nemulțumit de decizia Chișinăului. Aflat în fața sediului MAE și a jurnaliștilor, Vasnețov a promis un ”răspuns adecvat” în scurt timp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că angajatul Ambasadei Federației Ruse, care i-ar fi racolat pe angajatul Parlamentului și al Poliției de Frontieră, acuzați de trădare de Patrie, va fi declarat persona non grata. Despre asta a fost anunțat ambasadorul rus Oleg Vasnețov, fiind convocat joi, 1 august curent, la Ministerul de Externe de la Chișinău.

Ion Creangă, spion al rușilor? Angajatul Parlamentului și un polițist de frontieră sunt acuzați de trădare și complot

Miercuri, 31 iulie curent, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au reținut doi funcționari, unul din Parlament și altul din Poliția de Frontieră.

Mai exact, cei doi, suspectați de trădare de Patrie și complot împotriva Republicii Moldova, au comunicat unui angajat al Ambasadei Rusiei la Chișinău diverse informații pentru a fi folosite în dauna intereselor statului nostru.

Ion Creangă, spion al rușilor? Angajatul Parlamentului și un polițist de frontieră sunt acuzați de trădare și complot

#MAE #Oleg Vanețov #reacție

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.