UE discută noi sancțiuni împotriva Federației Ruse, în baza cărora importurile de pește rusesc ar putea fi interzise, scrie publicația Die Welt, citată de presa ucraineană. Problema a fost ridicată de țările baltice. Guvernul lituanian se plânge că traulerele rusești pescuiesc în țară, solicitând astfel contramăsuri, inclusiv restricții suplimentare asupra exporturilor de pește. Observatorii politici se așteaptă la discuții pe această temă în Comisia Europeană după vacanța de vară.

Potrivit statisticilor Agenției Europene de Control al Pescuitului (AECP), mai mult de 70% din pollock-ul importat în UE în 2022 provine din capturile rusești. Asociația industrială Fisch-Informationszentrum estimează că până la 85% din pollockul de Alaska consumat în Germania vine din Rusia.

„Dacă livrările din captura de pollock rusesc din Alaska ar fi complet oprite din cauza sancțiunilor, nu ar exista niciun înlocuitor pentru ele acum”, a comentat Stefan Mayer, director general al Asociației Federale a Industriei Pescuitului din Germania și a Angrosiștilor de Pește.

Statele Unite sunt al doilea cel mai important furnizor al acestei specii de pește pentru Europa, după Rusia. SUA au interzis importurile de cod negru rusesc din Alaska.

„În prezent, nu există niciun alt pescuit în lume care să ofere volumele necesare, precum și o ștampilă de sustenabilitate”, a spus Meyer.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sfârșitul lunii iunie, Consiliul UE a adoptat cel mai recent, al 14-lea pachet de măsuri restrictive economice și individuale împotriva Rusiei, care, pentru prima dată de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, a inclus sancțiuni împotriva gazului rusesc.

Reamintim, în aprilie 2022, Uniunea Europeană a interzis importul de crustacee și caviar de la companiile rusești, ca parte a celui de-al optulea pachet de sancțiuni. Acum se discută despre interdicții mai dure la importul peștelui proaspăt.

#Germania #interdictii #pește #Rusia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.