UE discută noi sancțiuni împotriva Federației Ruse, în baza cărora importurile de pește rusesc ar putea fi interzise, scrie publicația Die Welt, citată de presa ucraineană. Problema a fost ridicată de țările baltice. Guvernul lituanian se plânge că traulerele rusești pescuiesc în țară, solicitând astfel contramăsuri, inclusiv restricții suplimentare asupra exporturilor de pește. Observatorii politici se așteaptă la discuții pe această temă în Comisia Europeană după vacanța de vară.

Potrivit statisticilor Agenției Europene de Control al Pescuitului (AECP), mai mult de 70% din pollock-ul importat în UE în 2022 provine din capturile rusești. Asociația industrială Fisch-Informationszentrum estimează că până la 85% din pollockul de Alaska consumat în Germania vine din Rusia.

„Dacă livrările din captura de pollock rusesc din Alaska ar fi complet oprite din cauza sancțiunilor, nu ar exista niciun înlocuitor pentru ele acum”, a comentat Stefan Mayer, director general al Asociației Federale a Industriei Pescuitului din Germania și a Angrosiștilor de Pește.

Statele Unite sunt al doilea cel mai important furnizor al acestei specii de pește pentru Europa, după Rusia. SUA au interzis importurile de cod negru rusesc din Alaska.

„În prezent, nu există niciun alt pescuit în lume care să ofere volumele necesare, precum și o ștampilă de sustenabilitate”, a spus Meyer.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sfârșitul lunii iunie, Consiliul UE a adoptat cel mai recent, al 14-lea pachet de măsuri restrictive economice și individuale împotriva Rusiei, care, pentru prima dată de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, a inclus sancțiuni împotriva gazului rusesc.

Reamintim, în aprilie 2022, Uniunea Europeană a interzis importul de crustacee și caviar de la companiile rusești, ca parte a celui de-al optulea pachet de sancțiuni. Acum se discută despre interdicții mai dure la importul peștelui proaspăt.

#Germania #interdictii #pește #Rusia

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.