Marin Robu, în vârstă de 24 de ani, originar din raionul Nisporeni, este singurul sportiv care va concura la proba de haltere pentru a reprezenta Republica Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris.

Sportivul a mai participat anterior la olimpice. În anul 2020, la Tokyo, a reușit să se claseze pe locul opt.

Antrenorul lui Marin este Sergiu Crețu. Probele de haltere se vor desfășura în perioada 7 – 11 august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proba de haltere de la Jocurile Olimpice este o competiție de ridicare a greutăților în care sportivii încearcă să ridice haltere cât mai grele în două stiluri diferite: smuls și aruncat. Competiția este împărțită în categorii de greutate, iar sportivii concurează pentru a obține cea mai mare greutate totală ridicată.

Smuls:
În această probă, sportivul ridică haltera dintr-o singură mișcare, de la sol deasupra capului, cu brațele complet întinse. Mișcarea trebuie să fie continuă și fluidă.
Aruncat:
Aceasta este o probă în două mișcări. În prima parte, sportivul ridică haltera de la sol până la umeri (clean). În a doua parte, sportivul împinge haltera de la umeri deasupra capului, cu brațele complet întinse (jerk).

#haltere #Jocurile Olimpice #Marin Robu #Paris 2024 #Republica Moldova

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.