Imane Khelif se află în mijlocul unui scandal la Jocurile Olimpice, participarea ei fiind puternic contestată din cauză că, deși este femeie, are niveluri de testosteron întâlnite în mod normal doar la bărbați. Pentru algeriancă urmează întâlnirea din sferturile turneului olimpic, la categoria mijlocie mică, împotriva maghiarei Anna Luca Hamori.

Sportiva din Ungaria a declarat că nu se teme de oponenta sa și că nu e speriată de cele întâmplate în optimi și de discuțiile iscate de viitoarea ei adversară.

„Nu îmi e teamă. Nu îmi pasă de povestea din presă și din social media. Dacă ea sau el este bărbat, va fi o victorie și mai mare pentru mine, dacă voi câștiga”, a comentat Hamori, scrie adevarul.ro.

Precizăm că boxera Imane Khelif suferă de o tulburare de dezvoltare sexuală, ceea ce face să aibă cromozomi de tip XY, combinație specifică bărbaților. Asta înseamnă că are musculatura dezvoltată peste medie, prin care generează o forță deosebită a loviturilor, fapt pe care l-a simțit pe propria piele adversara sa din runda precedentă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Italianca Angela Carini a primit câțiva pumni și a abandonat lupta după numai 46 de secunde, invocând nevoia de a-și „proteja viața” și afirmând că loviturile adversarei i-au provocat „prea multă durere”.

VIDEO Meci de box controversat între sportiva Algeriei și a Italiei la Jocurile Olimpice. Revoltă și în Moldova

#adversara #Imane Khelif #Jocurile Olimpice

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.