„Un lucru foarte rău pentru investigație!” Astfel a reacționat Octavian Iachimovschi, adjunctul procurorului șef al Procuraturii Anticorupție (PA), menționând că un procuror și un ofițer de urmărire penală au părăsit echipa care investighează frauda bancară, fapt care îngreunează procesele din cadrul anchetei.

„Din păcate, din cauza anumitor procese, grupul nostru de urmărire penală a suferit niște modificări. A plecat un procuror, care era axat pe o parte foarte consistentă din „frauda bancară”, un lucru foarte rău pentru investigație. Acum trebuie să învățăm alți procurori, să studieze un volum foarte mare de informații. Mai nou, am pierdut și un ofițer de urmărire penală. E o veste mai mult bună decât rea, pentru că dumnealui a câștigat un concurs pentru funcția de procuror, doar că nu în Procuratura Anticorupție. Am pierdut o parte ce ține de relațiile de cooperare cu alte state, pentru că domnul ofițer era responsabil de relațiile cu alte state. Avem goluri pe care trebuie să le acoperim”, a menționat Iachimovschi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În luna iunie, Procuratura Anticorupție (PA) anunța că zece procurori au depus cereri de demisie, după ce a fost notificați despre inițierea procesului de Vetting în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA). Mariana Botezatu este unul dintre cei mai importanți procurori care instrumenta dosarul „Frauda bancară”, însă care a decis la fel să plece din sistem. „O loterie”, astfel ar fi catalogat procesul de vetting fostul procuror.

Câteva nume ale procurorilor anticorupție care au demisionat. Lista celor care mai vor să plece ar fi mai mare!

#dosar #frauda bancară #Octavian Iachimovschi #PA #plecari

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china